Gabriel Garcia Marquez, pe bancnotele columbienilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/gabriel-garcia-marquez-pe-banconetele-columbienilor/

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez – laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

Un articol de Petre Ivan|17 decembrie 2014

Textul de lege ordonă Băncii centrale să imprime chipul prestigiosului scriitor, autorul unor romane celebre, precum „Un veac de singurătate” şi „Dragoste în vremea holerei”, pe următoarele bancnote şi monede ale sale.

„«Gabo» a lăsat moştenire o extraordinară operă literară şi jurnalistică, iar difuzarea, lecturarea şi studierea ei ar trebui să fie promovate în mod activ”, a declarat Antenor Duran, iniţiatorul acestei legi în Parlamentul columbian.

„Numele lui reprezintă un uriaş potenţial pentru prezentul şi viitorul Columbiei în ceea ce priveşte recunoaşterea culturală şi turistică”, a adăugat acelaşi parlamentar, membru al unui partid care reprezintă comunitatea indigenă.

Noua lege a fost adoptată la exact opt luni după moartea scriitorului, decedat în Mexic, unde acesta locuia încă din anii ’60.

Textul prevede de asemenea, printre altele, un plan de conservare a patrimoniului asociat scriitorului Gabriel Garcia Marquez, ca şi Gabriel Garcia Marquezimplementarea unui program de burse pentru studenţii la jurnalism şi arte cinematografice.

În noiembrie, guvernul columbian şi-a exprimat în mod public regretul că arhivele scriitorului nu pot să rămână în Columbia.

Familia scriitorului a cedat acele arhive Centrului Harry Ramson de la Universitatea Texas, unde îşi are sediul o prestigioasă bibliotecă în care sunt expuse arhivele altor scriitor celebri, precum americanul William Faulkner, argentinianul Jorge Luis Borges şi irlandezul James Joyce.

Cunoscut între prieteni, dar şi pentru fani ca „Gabo”, García Márquez a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi scriitori ai Americii Latine, cărţile sale vânzându-se în zeci de milioane de exemplare.

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă, Gabriel Garcia Márquez a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma complicaţiilor provocate de o pneumonie. Locuind în Mexic din 1961, cu excepţia unor perioade petrecute în Columbia, Spania şi Cuba, romancierul sud-american a dus în ultimii ani o existenţă discretă, retrăgându-se din viaţa publică.

Considerat cel mai popular scriitor de limbă spaniolă de după Miguel de Cervantes, din secolul al XVII-lea, Gabriel Garcia Marquez a atins un nivel de celebritate literară care a generat comparaţii cu Mark Twain şi Charles Dickens.

Foto: Gabriel Garcia Marquez – wikipedia, facebook

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.