Gabriela Adameșteanu debutează în Germania cu romanul ,,Drumul egal al fiecărei zile”
https://www.ziarulmetropolis.ro/gabriela-adamesteanu-debuteaza-in-germania-cu-romanul-drumul-egal-al-fiecarei-zile/

În perioada 12-15 martie, Gabriela Adameşteanu va fi prezentă atât la Leipzig, cât şi la Berlin în cadrul a patru evenimente organizate cu ocazia apariţiei în limba germană a romanului ,,Drumul egal al fiecărei zile”.

Un articol de Andrada Văsii|12 martie 2013

În perioada 12-15 martie 2013, Gabriela Adameșteanu va participa la Berlin și Leipzig la patru evenimente dedicate apariției în limba germană a romanului Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag, la Editura Schoffling din Frankfurt, în traducerea lui Georg Aescht. Evenimentele sunt organizate și susținute de Editura Schoffling, Literaturhaus din Berlin, Forumul Romano-German și Institutul Cultural Român din Berlin. Drumul egal al fiecărei zile este primul volum al Gabrielei Adameșteanu tradus în Germania.

În Berlin, romanul va fi prezentat marți, 12 martie, ora 20.00, la sediul Literaturhaus (director Ernest Wichner), în prezența redactorului de carte, Sabine Baumann, și a autoarei. Moderatorul întâlnirii va fi Georg Aescht.

Miercuri, 13 martie, la ora 18.30, la sediul Ambasadei României din Berlin, Gabriela Adameșteanu și Doina Ruști vor sustine o lectură publică din cărțile recent apărute în limba germană, alături de traducătorii acestora.

În Leipzig, Drumul egal al fiecĂrei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag va fi prezentat publicului joi, 14 martie, la ora 18.00, la sediul naTo. International literature, și vineri, 15 martie, începând cu ora 11.00, la Cafe Europa, în prezența autoarei. Moderatoarea discuției va fi Sabine Baumann, iar traducătoarea – Eva Ruth Wemme. Cu prilejul ambelor prezentări, vor avea loc și lecturi publice din ediția germană a romanului.

Drumul egal al fiecărei zile a apărut la Cartea Românească în 1975 și a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România și premiul Academiei Române.

Reeditat în România de cinci ori (1979, 1992, 2004 și 2008 – la Editura Polirom), a mai fost publicat în franceză (Gallimard), italiană (Cavallo di Ferro) și bulgară (Balkani). Versiunea franceză, aparută în 2009 sub titlul Vienne le jour, în traducerea lui Marily Le Nir, a fost nominalizată la premiul „Jean Monnet” pentru Literatură Europeană.

Gabriela Adameșteanu excelează în descrierea intruziunii politicului în viața intimă. Vienne le jour amestecă cu abilitate cronica istorică și povestea unei educații sentimentale și politice. Adameșteanu reușește să ne facă să simțim aproape fizic promiscuitatea sufocantă, nevoia vitală de singurătate, cu accente care o amintesc pe Virginia Woolf. Un frumos portret de femeie în pragul maturității, asupra căreia planează umbra mașinariei totalitare. (Le Monde)

Magistral compus, romanul ni se înfățișează ca un fel de tablou monocrom, cenușiu. Subtilitatea privirii autoarei, capacitatea ei de a face simțită o apăsare intimă îl cruță pe cititor de plictiseala pe care monotonia descrisă ar putea-o genera. Dimpotriva, prin forța evocatoare pe care o atinge, Gabriela Adameșteanu face din Letiția mai mult decât un personaj – un mit. Cel al opresiunii care nu-și rosteste numele, oriunde s-ar instala. (Le Matricule des Anges, iulie-august 2009)

Cu o luciditate pe alocuri feroce, însă mereu temperată de sensibilitatea sa participativă, autoarea disecă impulsurile, temerile, ambițiile, sentimentele, acțiunile unei femei autentice, pentru a schița, cu o precizie chirugicală a gândirii și delicatețe a exprimării, portretul coerent, sincer și literar al unui suflet pe care ar fi reductiv să-l numim doar „feminin” – pentru că Letiția Branea suntem noi toți, orice om care își caută propriul drum și își dorește cu încăpățânare să trăiască și să iubească, în ciuda durerii și fricii. (La Stampa)

Principala notă a romanului Gabrielei Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile, este aceea de revoltă a unei adolescente împotriva unei lumi provinciale, cu ritualuri ce nu pot fi schimbate, absolut previzibilă, în care nu-și poate găsi locul. Studiile universitare par să-i împlinească visul de a trăi în metropolă (București), unde posibilitățile de aventură sunt multe. Totuși, orașul vrăjit ascunde multe pericole, iar perspectivele libertății par destul de restrânse: protagonista este controlată, ținută la distanță din cauza situației familiale, care o face suspectă in ochii multora. (Alias, supliment cultural al ziarului Il Manifesto)

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

02
/03
/18

Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici (...) Muzică de belele, de Charles Bukowski, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducere lui Dan Sociu.

26
/02
/18

Cărțile înseamnă marea zestre a omenirii. Simpla definiție de dicționar le declară ”pagini imprimate prinse într-un volum, broșat, legat sau in folio”. Dar materialul este mult mai divers: de la cărămizile pe care s-au incizat semnele cuneiforme până la audio-book-urile din zilele noastre. Și dacă suportul poate fi tabletă, papirus, pergament, mătase, hârtie, electronic, cuprinsul cărților e cel care interesează; el se confundă cu infinitatea de preocupări ce caracterizează creația umană.