George Mihăiţă: „Suntem o ṭară tristă, dar nu avem spectatori trişti“
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-mihai%e1%b9%ada-despre-steaua-pe-care-o-va-primi-pe-aleea-celebrita%e1%b9%adilor-si-multe-altele/

Pe domnul George Mihãiṭã l-am întâlnit în incinta Teatrului de Comedie pentru a realiza un interviu legat de steaua pe care o va primi pe Aleea Celebritãṭilor în acest weekend. Dl. Mihãiṭã a avut amabilitatea de a mã primi deşi avea un program încãrcat. Nu ştiu exact la ce mã aşteptam în momentul în care […]

Un articol de Andrada Văsii|19 octombrie 2012

Pe domnul George Mihãiṭã l-am întâlnit în incinta Teatrului de Comedie pentru a realiza un interviu legat de steaua pe care o va primi pe Aleea Celebritãṭilor în acest weekend. Dl. Mihãiṭã a avut amabilitatea de a mã primi deşi avea un program încãrcat. Nu ştiu exact la ce mã aşteptam în momentul în care mã pregãteam pentru interviu, dar primirea cãlduroasã de care am avut parte în momentul în care ne-am cunoscut mi-a risipit din emoṭii. Astfel, am putut realiza un interviu cu un mare actor care mi-a lãsat impresia cã arta, talentul şi frumosul se manifestã în fiecare moment al existenṭei noastre.

 Andrada Vãsii: Cum v-aṭi simṭit când aṭi aflat cã urmeazã sã vi se acorde o stea pe Aleea Celebritãṭilor ?

George Mihãiṭã: Esta un fel de recunoaştere a ceea ce am fãcut pânã acum. N-aş vrea sã spun cã m-am simṭit mai bine sau mai puṭin bine. Dar te gândeşti cã e o încununare a carierei tale .

A.V. : Cum se împacã funcṭia de director al Teatrului de Comedie cu viaṭa de actor ? Mai aveṭi timp sã jucaṭi ?

G. M. : Sigur cã am timp. Ca director trebuie sã dai dovadã de eficienṭã. Sã îṭi alegi echipa şi sã o pui la treabã, iar tu sã ai relaxarea sã poṭi sã gândeşti strategia perfectã. Nu este mare diferenṭã între directorul Mihãiṭã şi actorul Mihãiṭã. Actorul interpreteazã; acolo este mai greu. Dar mã simt bine şi într-o parte şi în cealaltã.

A.V. : Ştiu cã în curând o sã aveṭi premiera pentru piesa Femeia care şi-a pierdut Jartierele. Cum a fost colaborarea dumneavoastrã cu dl. Horaṭiu Mãlãele ? Care a fost dinamica din timpul unei repetiṭii?

G.M. : Aceasta este premiera de reluare. Sunt convins cã o parte din steaua pe care o voi primi mâine i-o datorez lui Mãlãele. Performanṭele mele ca actor sunt datorate lui. Este vorba despre o prietenie adevãratã, o frãṭie între noi. Suntem de multe ori pe aceeaşi lungime de undã , comunicãm foarte bine şi eu sunt un elev foarte ascultãtor; pentru cã îmi dau seama cã nu poṭi ajunge la performanṭã cu regizori importanṭi ai ṭãrii decât dacã asculti si înṭelegi iar dupã aceea oferi spectatorilor.

A.V. : Aveṭi un anumit ritual înainte de a intra pe scenã ?

G.M. : Nu, nu [n.a. : dl. George Mihãiṭã râde]. Uneori repetãm textul pentru anumite piese înainte cu o orã şi jumãtate. Îl trecem în revistã ultima datã, pentru a fi foarte proaspeṭi şi exacṭi în interpretare, în spectacol. Nu am un ritual. Vorbim despre oarecare emoṭii, dar se spune cã ele sunt constructive pânã la urmã.

A.V. : Aceasta era urmãtoarea mea întrebare. Mai aveṭi emoṭii acum când jucaṭi comparativ cu prima datã când aṭi urcat pe scenã ?

G.M. : Poate mai puṭin. Sunt mai sigur acum decât prima oarã când am jucat pe scenã. Mai conştient, mai atent, mai reṭinut, dar emoṭiile existã Ai douã ore de spectacol în faṭã, trebuie sã cunoşti dumnezeieşte textul, trebuie sã îṭi asculṭi partenerii. Nu este uşor, dar nici greu. Experienṭa m-a ajutat foarte mult; colegii şi importanṭii actori cu care am colaborat mi-au dat energia necesarã şi siguranṭã.

A.V. : Cum simṭiṭi publicul care vine la teatru ? Se mai bucurã de comedie sau chiar suntem o ṭarã tristã ?

G.M. : Suntem o ṭarã tristã, dar nu avem spectatori trişti. O ṭarã tristã cu spectatori veseli. Spectatorii uitã pentru douã ore de foarte multe lucruri care li se întâmplã peste zi şi merg şi respirã o datã cu noi. Se bucurã de actul artistic. Aproape din ce în ce mai mulṭi oameni vin la teatru şi mai ales tineri- asta este îmbucurãtor.

A.V. : Ce sfat aveṭi pentru actorii tineri care pãşesc acum pe scenã ?

G.M. : Sã aibã rãbdare şi sã aibã încredere pentru cã, în definitiv, cei mai buni pânã la urmã vor reuşi.

A.V. : Unde vã vedeṭi peste cinci zece ani ?

G.M. : Peste cinci 10 ani ? Unde mã vãd ?

A.V. : Da. În postura de director sau cu şi mai multe roluri la activ ?

G.M. : Dacã mã întrebi nu aş vrea nici director, nici mai multe roluri. Aş vrea sã îmi cresc copiii, sã pot sã câştig bani în continuare atât cât sã îmi permit sã îmi cresc copiii şi sã mã simt bine. Dar nu ştiu. Nu ştiu exact. Sã îṭi spun ce mi-aş dori: roluri. Pânã când, pentru ce vin… vine o stea , ok, dar nu vine ca o vilã [n.a. dl. George Mihãiṭã râde]. Sper ca microbul scenei sã mã ṭinã şi atunci şi sã contrazic tot ceea ce am spus acum.

12
/06
/17

În a doua zi a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (10 iunie) a fost prezentat spectacolul de dans aerian ”TANGO LA ALTITUDINE II”, semnat de coregrafa argentiniană Brenda Angiel, continuarea unui spectacol prezentat anterior tot la FITS de aceeași companie. Un performance în aer, în lumini, umbre și fum, într-un spațiu care nu mai e spațiu definit de limite ci e libertate și respirație largă.

09
/06
/17

„Mă simt jenată când aud laude”, spune actriţa Tora Vasilescu într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, realizat la Cluj-Napoca. Ea va primi Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), la Gala de închidere care va avea loc sâmbătă seară.

08
/06
/17

Între 20-27 mai, Buzăul a devenit scena Festivalului ”Buzău Iubește Teatrul”, un ”nou festival vechi” împrospătat cu un nume și un concept de organizare nou. Spectacole dintre cele mai noi și apreciate din București, dar și două spectacole din Piatra Neamț și Suceava, o secțiune pentru studenți și alta pentru copii, spectacole de stradă și conferințe. L-am prins pe foarte activul director Adrian Găzdaru în mijlocul festivalului și l-am rugat să-și tragă puțin sufletul și să ne povestească despre FBIT.

05
/06
/17

Dramaturgul Saviana Stănescu, născută în România și stabilită în Statele Unite ale Americii, a fost invitată recent să țină, alături de Matei Vișniec, un workshop de scriere dramatică în cadrul programului POINT New Writing, desfășurat la festCO 2017. Despre întâlnirea sa cu tinerii dramaturgi de la noi, dar și despre cum se scrie teatru azi, în rândurile care urmează...

02
/06
/17

"Limitările financiare pot fi luate ca un imbold creativ, dar numai dacă integrezi constrângerile bugetare de la început în procesul creativ", afirmă Antoine Le Bos, consultant de scenariu în cadrul "Less is More", o platformă europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat, care va desfăşura la TIFF un workshop.

30
/05
/17

Diana Cavallioti (31 de ani), rolul principal feminin din filmul românesc de mare succes „Ana, mon amour”, are, mai ales, o frumoasă carieră în teatru. În linii mari, toate acestea se cunosc. Din interviul care urmează veți afla detaliile. Cine, ce, de ce, unde, când, cum. Ca la Ziar.

29
/05
/17

INTERVIU „Secondo Me” a fost prezentat în 2016 la Locarno. În iunie, documentarul, care are în centru doi garderobieri (de la Viena şi Milano) şi o garderobieră (de la Odessa), va putea fi văzut la TIFF. Regizorul Pavel Cuzuioc, născut în Republica Moldova şi stabilit în Austria, vorbeşte despre film şi despre cum a ajuns cineast.

18
/05
/17

Scriitorul din Basarabia se află în plină mică trilogie a marginalilor, din care a publicat primele două volume: „Sectanții” și „Bandiții”. Atenție, urmează un interviu neconvențional! Despre cultură și războaie, despre cărți, tineri și nostalgie. Se pune chiar și întrebarea: „Ești un agent al Kremlinului, Vasile?“

16
/05
/17

Este unul dintre profesorii fondatori ai şcolii de teatru clujene și a instruit cinci generaţii de absolvenţi ai secţiei române de actorie. Miklós Bács vorbește despre povestea sa de viață și teatru și rolul Faust din spectacolul cu același nume în regia lui Silviu Purcărete, jucat la Teatrul Național ''Radu Stanca'' din Sibiu.

11
/05
/17

Profitând de lansarea în limba română a romanului „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” (ed. Humanitas, 2017), de Care Santos și Francesc Miralles, am provocat-o pe celebra scriitoare catalană la un exercițiu de rememorare a traseului său – de la primul concurs literar câștigat, pe când era elevă, la cum arată o zi obișnuită pentru ea acum, ca autoare a unor cărți traduse în peste 20 de limbi.