,,Hughie” și moartea iluziilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/hughie-si-moartea-iluziilor/

A fost premieră la UNTEATRU, „Hughie”, piesă de Eugene O’Neill, în regia lui Alexa Visarion, cu Richard Bovnoczki şi Andrei Seuşan.

Un articol de Diana Trăncuţă|27 mai 2017

A fost numai teatru la UNTEATRU, pentru că O’Neill nu pune în textul acestei piese decât două personaje și replicile lor, atâtea câte sunt. Nu există acțiune, intrigi sau momente de vârf. E o atmosferă lineară, aproape funebră. Nu se-ntâmplă decât viața și moartea în piesa asta, lucru care-i va dezamăgi pe spectatorii (mulți) care vin la teatru ca să râdă. Sau pe aceia care vin, poate, să plângă.

În holul unui hotel oarecare din New York-ul anilor ’20, un jucător de noroc, Erie Smith (Richard Bovnoczki) se povestește pe sine însuși noului funcționar de noapte, Charlie Hughes (Andrei Seușan), ceea ce face ca piesa să fie mai degrabă un monolog decât un dialog, deși tăcerea lui Charlie, în inerția ei, spune destule și ea. Doar că norocul lui Smith pare că a murit odată cu Hughie, fostul funcționar, precursorul lui Hughes.

received_2Nu există nebunie mai mare decât aceea de a-ți duce viața.

Iar viața, o spun și lamentările lui Erie, nu e decât un lung șir de încercări de validare în ochii celorlalți. Hughie îi fusese lui Smith confident, dar nu prieten – prietenii îți sunt, totuși egali; în schimb, Hughie îi construise lui Smith statui ridicate pe propriile sale slăbiciuni, pe temelia a tot ceea ce el nu putea fi. Moartea lui nu e doar a unui om, ci a unui întreg sistem de credințe prin care viața ajunsese să fie trăită. E moartea iluziilor.

Toți ne naștem regi și murim în exil.

Imaginea lui Smith despre sine însuși devine nulă cât timp nu mai există cineva care să-l venereze, însă ura de sine, înspăimântătoare pentru cineva care se crezuse idol, n-are șanse să dureze din moment ce există, totuși, posibilitatea de-a o lua mereu de la capăt. În fond, existența omului pe pământ e în sine un joc de noroc, chiar dacă acest truism s-a făcut, cu timpul, clișeu. Iar Smith știe cel mai bine asta, astfel încât, deși inițial reticent, începe să vadă și în Charlie un eventual adept. Renaște iluzia, iar viața, cea care nu e decât moartea care se dă mare, și moartea, cea care nu e decât viața trăită, capătă din nou sensul pierdut în realitate, în orașul agitat și în deșertăciunea a ce suntem.

Hughie” de Eugene O’Neill. Regia: Alexa Visarion Cu: Richard Bovnoczki și Andrei Seușan

Foto: Adi Bulboacă

În holul unui hotel oarecare din New York-ul anilor ’20, un jucător de noroc, Erie Smith (Richard Bovnoczki) se povestește pe sine însuși noului funcționar de noapte, Charlie Hughes (Andrei Seușan).

 



26
/01
/24

Stagiunea curentă a Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian include o montare în premieră mondială a musicalului JACK, ÎNTRE DRAGOSTE ŞI NEBUNIE este inspirat de povestea întunecată şi fascinantă a celebrului criminal în serie şi expune o versiune multi-faţetată a acestei istorii ce a cutremurat Anglia victoriană  şi este încă înconjurată de aburii misterului.

26
/01
/24

Mădălina Pavăl vorbește despre „Gazda“, spectacolul ei sonor de la Teatrelli, care are premiera pe 31 ianuarie și 1 februarie, de la ora 19.00, dar nu ne lasă nelămuriți nici în ceea ce privește cele mai frumoase lucruri care îi traversează viața. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

26
/01
/24

Teatrul Municipal „Bacovia” lansează apelul de înscrieri pentru ediția a - XXX - a (2024) a evenimentului BACĂU FEST MONODRAME, ce se va desfășura în perioada 9 - 13 mai 2024.

26
/01
/24

Survolând șansa și neșansa unei relații nemenite, de la aceeași distanță calculată care marchează și ruptura finală dintre cei doi protagoniști, debutul în lungmetraj a lui Celine Song, „Past Lives” dezbate în compoziții corecte, dar niciodată riscante, un „ce-ar fi fost dacă?” venit la 24 de ani de la ultima întâlnire.

26
/01
/24

UNATC „I.L. Caragiale” din București prezintă, în cadrul proiectului ARHIVA ACTIVĂ derulat de Centrul de Pedagogie și Studiul Imaginii „Sorin Botoșeneanu”, o retrospectivă cuprinzând toate cele șapte filme de lungmetraj ale cineastului Nae Caranfil.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.