ICR şi IICCMER, parteneriat pentru promovarea istoriei recente a României
https://www.ziarulmetropolis.ro/icr-si-iiccmer-parteneriat-pentru-promovarea-istoriei-recente-a-romaniei/

Institutul Cultural Român (ICR) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au semnat, miercuri, un parteneriat în vederea producerii de politici comune de promovare a istoriei recente a României, în ţară şi în străinătate.   La evenimentul care s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Institutului Cultural Român au fost […]

Un articol de Andrada Văsii|17 ianuarie 2013

Institutul Cultural Român (ICR) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au semnat, miercuri, un parteneriat în vederea producerii de politici comune de promovare a istoriei recente a României, în ţară şi în străinătate.

 

La evenimentul care s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Institutului Cultural Român au fost prezenţi preşedintele instituţiei, Andrei Marga,Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Andrei Muraru, preşedinte executiv al IICCMER, Marius Oprea, director al departamentului de investigaţii speciale al aceleiaşi instituţii, Octav Bjoza, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, dar şi alţi invitaţi, printre care istoricul Zoe Petre, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu şi preşedintele-director general al Televiziunii Române, Claudiu Săftoiu.

Preşedintele ICR, Andrei Marga, consideră că „o singură crima premeditată şi asasinarea unui singur om este gravă şi suficientă pentru condamnarea unui sistem”. De aceea, din punctul său de vedere, parteneriatul încheiat cu IICCMER satisface menirea celor două instituţii „de a reda până la capăt istoria ţării, cu luminile şi umbrele ei, cu izbânzile şi tragediile ei, şi de a face din asumarea istoriei parte a înţelegerii de sine democratice a naţiunii noastre”.

„Salut ideea Institutului Cultural Român de a crea acest protocol şi de a o face public, chiar dacă aceasta înseamnă asumarea unei responsabilităţi”, a fost de părere şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu. În calitatea sa de preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie, Constantinescu a anunţat că urmează să lanseze două proiecte al fundaţiei care au ca temă comună victimele totalitarismului comunist.

Făcând referire la parteneriatul ICR – IICCMER, Dinu Zamfirescu a subliniat că este foarte important modul în care este dusă în prezent lupta împotriva comunismului. „Au fost tot felul de atitudini, au fost tot felul de manifestări în care era criticată doctrina în numele căreia s-au petrecut nu numai la noi în ţară crimele care au dus la victimele comunismului, victime care, evident, nu trebuie uitate. Adică, dacă din punct de vedere creştin se poate ierta, nu trebuie să uităm (…) S-a vorbit de condamnarea comunismului, dar ce e comunismul? Comunismul este o noţiune abstractă. Cum să condamnăm o noţiune abstractă? De aceea trebuie să vedem cine au fost cei care, în numele acestui comunism, au proferat tot felul de nelegiuiri, de crime, de grozăvii care au animat istoria noastră cam 40 de ani. Această perioadă a lăsat urme foarte adânci, mai ales la oameni care au trăit atunci şi care şi după 1989 au rămas cu această mentalitate. Ce a dorit acest regim? Să creeze un om nou, adică să îl dezumanizeze, să creeze un om care să îi fie rob, să îi fie slugă, să îi fie unealtă de producţie. Şi, în mare parte, a reuşit”, a spus Dinu Zamfirescu.

Acesta a subliniat că efortul instituţiei al cărei preşedinte onorific este va continua în sensul schimbării mentalităţilor şi al informării tinerilor cu privire la ce a însemnat acest tip de regim. „Trebuie să arătăm celor mai tineri decât noi, care nu au trăit pe atunci, ce a însemnat acest tip de regim, ce a însemnat totalitarismul, ce a însemnat comunismul şi este un act în primul rând istoric, dar trebuie să îi convingem pe aceşti tineri că trebuie să îşi cunoască istoria înaintaşilor lor, istoria ţării lor, şi cu asta ne-am ocupat de când am constituit diversele institute care au asemenea activităţi şi vom continua cu orice fel de eforturi care ni s-ar cere”, a mai spus Zamfirescu.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, consideră că proiectul celor două instituţii îşi propune, printre altele să aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crimele counismului. Totodată, el a făcut apel la mass-media „pentru a pune presiune asupra justiţiei, pentru a face acest lucru posibil”.

„Parteneriatul de astăzi este o dovadă în sensul că Institutul Cultural Român şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc conlucrează în sensul producerii de politici care să facă acea depolitizare care nu s-a făcut până acum. Aşadar, instituţiile noastre vor pune în practică lucrări importante precum editarea unor volume fundamentale, cursuri în acest domeniu, dar şi expoziţii şi programe naţionale care vor avea ca temă istoria comunismului în România”, a precizat preşedintele IICCMER.

 

 

Sursa: Mediafax

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

02
/10
/23

Artă, experiențe multisenzoriale marca Madrigal, povești de noapte ale Bucureștiului și primul design show în colaborare cu V&A din Londra, în perioada 29 septembrie - 14 ianuarie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani, în cadrul Art Safari Stars Edition.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.