Întâlnire la București cu Evgheni Vodolazkin, marea revelație a literaturii ruse actuale
https://www.ziarulmetropolis.ro/intalnire-la-bucuresti-cu-evgheni-vodolazkin-marea-revelatie-a-literaturii-ruse-actuale/

Luni, 5 octombrie, ora 19, sunteţi invitaţi la lansarea romanului ,,Soloviov şi Larionov”, un eveniment la care vor participa, alături de Evgheni Vodolazkin, Teodor Baconschi, Mihail Vakulovski şi Denisa Comănescu.

Un articol de Liliana Matei|4 octombrie 2015

Marti, 6 octombrie, ora 19: întâlnire cu Horia-Roman Patapievici și Evgheni Vodolazkin într-o ediție specială „Înapoi la argument“.

Ambele evenimente vor avea loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu și se vor încheia cu sesiuni de autografe acordate de Evgheni Vodolazkin.

Evgheni Vodolazkin s-a născut ăn 1964 la Kiev, unde și-a făcut studiile universitare. Este doctor in stiinte filologice, specialist in literatura rusa veche.

Din 1990 devine cercetator la Institutul Literaturii Ruse (Puskinskii Dom) din Sankt-Petersburg. Este autorul a peste o suta de lucrari stiintifice, a contribuit la elaborarea enciclopediei Cantec despre oastea lui Igor si a Bibliotecii literaturii Rusiei Vechi, precum si a lucrarii Cuviosii Kiril, Ferapont si Martinian din Belozersk.

În 1992, la invitația Universitătii din München, și-a aprofundat studiile de medievistică occidentală, tinand si cursuri de literatura rusa veche. In 1998 a organizat conferinta internationala „Cultura manastireasca: Orient si Occident“. In perioada 1998–2002 a fost (cu intreruperi) bursier al Fundatiei Alexander von Humboldt, desfasurand o activitate de cercetare si publicand, in 2000, la München monografia Istoria universala a Rusiei Vechi. Din anul 2012 este redactor-sef al revistei Text si traditie, editata de institutul sau.

In paralel, incepe sa scrie literatura. Debuteaza in 2005 cu romanul Rapirea Europei. In 2009 publica romanul Soloviov si Larionov, care se bucura imediat de succes, fiind nominalizat la premiile Andrei Belii si Bolsaia Kniga (Marea Carte). In 2011 ii apare culegerea de studii si eseuri Instrumentul limbii.

In 2012 publica romanul Laur (Lavr; Editura Humanitas Fiction, 2014), care devine revelatia literara a anului 2013 in Rusia, fiind dublu castigator al Premiului Bolsaia Kniga – Premiul intai si Premiul cititorilor – si castigator al Premiului Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi). Tot in 2013, romanul a fost nominalizat pe lista scurta la premiile Nationalnii Bestseller (Bestsellerul National) si Russkii Buker (Booker Rus). Opera literara a lui Evgheni Vodolazkin este in curs de traducere in peste douazeci de tari.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.