„Întâlnire la muzeu” cu Sorin Alexandrescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/intalnire-la-muzeu-cu-sorin-alexandrescu/

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită marţi, 25 ianuarie 2022, de la ora 18.00, la o nouă „Întâlnire la muzeu” ce va fi difuzată exclusiv online, pe pagina de Facebook a muzeului.

Un articol de Liliana Matei|24 ianuarie 2022

Invitatul lui Călin Stegerean, director general al MNAR, este de această dată Sorin Alexandrescu, critic, istoric și teoretician literar român. A fost profesor la catedra de limba română a Universității din Amsterdam, iar din anul 2002 își desfășoară activitatea la Centrul de excelență în studiul imaginii (CESI) de pe lângă Universitatea București, între ai cărui membri fondatori se numără. Este autorul mai multor studii, articole și cărți, unele premiate de Uniunea Scriitorilor din România și a primit mai multe distincții pentru activitatea sa culturală și civică.

Pornind de la cartea pe care Sorin Alexandrescu a publicat-o în anul 2021, Lumea incertă a cotidianului, Călin Stegerean propune invitatului său o dezbatere despre incertitudine, indefinit, provizoriu sau despre noi coordonate în articularea discursului despre opera de artă.

Cred că atunci când privim atent un obiect de artă și el ne privește. Contactul cu acesta este mereu diferit, tot așa precum cel cu alți oameni. Un tablou vorbește pe mai multe voci, vocile tăcute ale personajelor lui, iar ele se încrucișează precum într-o Bunavestire a lui Carlo Crivelli (1486), descrisă de mine în Vatra, 2020, nr 10-11. Dacă este non figurativ, obiectul de artă vorbește tăcut precum construcțiile lui Richard Serra, altfel un admirator al lui Brâncuși, iar dacă este un pește al acestuia, el plutește prin aerul nostru, după cum o fotografie a lui Ion Grigorescu, Masa în familie, mi-amintește familia mea, în anii pâinii pe cartele. Sensul operei vine din perspectiva în care o vedem dar perspectivele sunt fără număr. Nu există un adevăr al operei de artă ci doar adevăruri tot așa precum, după Didi-Huberman, figurabilitatea posibilă a unei opere se mișcă în adâncul figurației ei imediate. De aici, interesul modului cum un curator prezintă operele cu care lucrează: nu neapărat succesiv istoric ci poate în relații reciproce chiar anistorice, dar dramatic semnificative”, precizează Sorin Alexandrescu.

Evenimentul face parte din seria activităților pentru public desfășurate în zilele când spațiile expoziționale sunt închise. „Întâlnire la muzeu” este un proiect care își propune să privilegieze contactul cu personalități din varii domenii ale culturii pe subiecte aflate la interferența diverselor genuri artistice.

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.