Întreaga piaţă de artă a anului 2012 poate fi estimată ca depăşind 25 milioane euro
https://www.ziarulmetropolis.ro/intreaga-piata-de-arta-a-anului-2012-poate-fi-estimata-ca-depasind-25-milioane-euro/

Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale.   Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere un număr mediu lunar de […]

Un articol de Andrada Văsii|16 ianuarie 2013

Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale.

 

Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere un număr mediu lunar de 400 de obiecte de artă, în creştere cu 15% faţă de anul precedent şi mai mult cu 35% faţă de anul 2010. Întreaga piaţă de artă a anului trecut poate fi estimată ca depăşind 25 milioane euro, atunci când se adaugă şi subpiaţa vânzărilor private, neînregistrate în documente şi certificate de garanţie, dar în creştere, informează sursa citată.

„Eşalonul artiştilor de patrimoniu de importanţă naţională a continuat să reprezinte o investiţie sigură, operele semnate de marile nume ale artei româneşti fiind vânate atât de colecţionarii consecvenţi care doresc să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată”, se arată în comunicatul Artmark.

În anul 2012 opere importante de Nicolae Grigorescu s-au încadrat în intervalul 100.000 – 200.000 euro, în timp ce picturile de mici dimensiuni ale maestrului au putut fi încă accesate pentru preţuri variind în jurul sumei de 50.000 euro. Nicolae Tonitza, cel care ocupa în 2011 vârful clasamentului pieţei de artă din România, cu pictura de tezaur „În iatac”, adjudecată pentru 290.000 euro în Licitaţia de iarnă a casei Artmark, păstrează în 2012 un nivel de 150.000 – 200.000 euro pentru opere semnificative (precum pictura „Trei fraţi”, adjudecată la 170.000 euro în Licitaţia de primăvară a Casei Artmark).

În acelaşi timp, tehnici mai puţin complexe ale lui Tonitza, precum variile sale desene şi schiţe, oferă, încă, tinerilor colecţionari posibilitatea de achiziţionare plecând de la câteva sute de euro.

Clasicii şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice au rămas căutarea centrală a anului trecut, preţurile acestora fiind mai accesibile decât cele ale artiştilor „naţionali”. Astfel, Gheorghe Petraşcu a cunoscut în 2012 o creştere de 5,25%, cu majoritatea lucrărilor adjudecate la câteva mii de euro, dar şi vârfuri de peste 50.000 de euro, precum „Atelier din Târgovişte”, adjudecat la 62.914 euro la casa de licitaţii Alis în iulie 2012. Din acelaşi eşalon al pieţei, Theodor Pallady a cunoscut în 2012 o creştere de 8,56%, cu un preţ maxim de 56.240 de euro obţinut de pictura „Dormind” în licitaţia Alis din luna mai a aceluiaşi an.

Cei mai mari câştigători ai anului 2012 sunt însă artiştii de patrimoniu care au fost reprezentaţi în licitaţii prin opere mai puţin semnificative, având preţuri de pornire mici, sub 1.000 euro. Opera de mici dimensiuni „Sedusă”, semnată Mişu Teişanu (22,5×29 cm), a pornit în Licitaţia de Mărţişor Artmark de la un preţ de 250 euro şi a fost adjudecată, într-un final, pentru 10.000 euro. O altă creştere spectaculoasă a fost înregistrată, de data aceasta, de o sculptură de Bruno Zach, intitulată „Vânzătorul de covoare”, care a pornit în licitaţie de la 900 euro şi s-a adjudecat, după 39 de paşi de licitare, la 9.500 euro.

În ceea ce priveşte arta contemporană, potrivit Artmark, 2012 a fost un an roditor, în care a reuşit să strângă cele mai mari sume din scurta istorie a licitaţiilor dedicate exclusiv artei postmoderne şi contemporane. Dacă până în 2010 Artmark aloca artei contemporane doar o secţiune în cadrul celor patru mari licitaţii de sezon, începând cu 2011 organizează anual trei licitaţii tematizate de contemporană, ritm pe care îşi propune să îl păstreze şi pentru 2013.

Fiecare dintre cele trei licitaţii de artă postmodernă şi contemporană din 2012 a înregistrat vânzări totale în jurul sumei de 200.000 euro, licitaţia din noiembrie 2012 având un total în creştere de 239.550 euro şi o rată de adjudecare de 83.12%. Printre recordurile de autor stabilite în această licitaţie se numără: Şerban Savu – „Space, The Final Frontier (2)” (10.000 euro), Geta Brănescu – „Cămaşă magică”, (7.500 euro), Ion Grigorescu – „Fraţii” (7.500 euro).

Obiectele de colecţie şi artă decorativă, segmente de piaţă noi, în curs de conturare, şi-au făcut loc relativ recent şi în calendarul de licitaţii Artmark, obţinând rezultate încurajatoare, precum Licitaţia „Art Nouveau şi Art Deco – de la bijuterie la mobilier” (total: 100.495 euro; rată de adjudecare: 78%), în noiembrie 2012, ori Licitaţia de Bijuterii de epocă şi de colecţie (total: 118.090 euro; rată de adjudecare: 74,5%), în iulie 2012. Diversificarea a continuat cu teme inedite, complet noi în peisajul românesc, precum: „Mirabilia – Cabinetul de curiozităţi” (Artmark, mai 2012, 36.530 euro), „Militaria şi Antichităţi” (Artmark, aprilie 2012, 73.130 euro), Licitaţia de Maşini de Colecţie, Sport Memorabilia, şampanii şi Vinuri de Colecţie (Artmark, august 2012, 1.066.240 euro) etc.

De asemenea, anul 2012 reprezintă al doilea an din viaţa fondului Certinvest Artă Românească, în care fondul a sporit numărul de investitori la circa 50, cu un total de peste 2 milioane euro fonduri atrase, şi a obţinut o performanţă agregată extrem de competitivă, de 18,89%.

Casa de licitaţii Artmark a contribuit în 2012 la recunoaşterea artei româneşti în afara graniţelor ţării, organizând două licitaţii de excepţie, o licitaţie în duplex Bucureşti-Chişinău (iunie 2012, total: 1.337.450 euro), respectiv o licitaţie exclusivistă, în duplex Constanţa-Monte Carlo (iulie 2012, total: 902.250 euro).

La începutul anului 2012 Artmark a lansat prima campanie din România ce avea să prezinte în mediul televizat avantajele investiţiei în artă. În completarea acestui mesaj, Artmark a pus la dispoziţia investitorului în artă un site dedicat, www.alegearta.ro, care prezintă pe larg metodele, avantajele şi riscurile de operare în piaţa de artă.

Tot sub patronajul Artmark, a luat naştere în 2012 şi primul Institut de Management al Artei (IMA), ce oferă celor interesaţi cursuri intensive despre mecanismele pieţei de artă, întâlniri cu jucători-cheie din varii segmente ale pieţei, cât şi familiarizarea cu diferitele curente sau perioade de creaţie artistică românească.

 

Sursa: Agerpres

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.