-->

Jane Fonda, simbolul unei epoci
https://www.ziarulmetropolis.ro/jane-fonda-o-biografie/

CRONICĂ DE FILM După ce în 2017 a realizat un film despre legendarul Steven Spielberg, regizoarea americană Susan Lucy a revenit în 2018 cu un nou documentar de televiziune biografic reuşit, despre celebra actriţă Jane Fonda, intitulat „Jane Fonda in Five Acts”, disponibil pe HBO şi pe platforma HBO GO.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 ianuarie 2019

Viețile starurilor au fost întotdeauna o sursă ofertantă de biografii cinematografice, deopotrivă în ficțiune și documentar. Ne interesează să aflăm mai multe despre destinele presupus excepționale ale oamenilor deveniți celebri în întreaga lume. Ne face plăcere să aruncăm un ochi în astfel de biografii ieșit din comun, aproape mereu spectaculoase, în contrast cu viețile noastre aparent banale.

„Jane Fonda in Five Acts” (2018) este un documentar de televiziune, de puțin peste două ore, care se vrea un portret cât mai complex al lui Jane Fonda, pe măsura personalității acestei vedete incontestabile a cinematografiei internaționale, în special a celei americane, încă de la debutul său din anii `60, dar și a diferitelor mișcări activiste – politice sau feministe.

După cum sugerează chiar titlul, Susan Lucy împarte biografia protagonistei sale în cinci etape, cinci acte, care dau claritate și coerență unei vieți care a fost, altfel, destul de zbuciumată, reflectând indirect diferitele epoci pe care le-a traversat, fiecare cu ideile sale dominante.

Iar ghid în această incursiune care se întinde pe mai multe decenii, de la copilăria ca fiică a unui tată dificil, cunoscutul actor Henry Fonda, și a unei mame tot mai bolnave psihic și până în prezent, trecând prin câteva căsnicii eșuate și o perioadă de activism, este însăși actrița, printr-o serie de interviuri pe care Susan Lucy i le-a luat. Interviuri în care Jane Fonda vorbește deschis despre momentele esențiale ale parcursului său.

La asta se adaugă, bineînțeles, un carusel de imagini de arhivă, din cele mai cunoscute filme ale sale (care i-au adus faimă mondială și mai multe nominalizări și premii Oscar) și din apariții publice vechi, precum și câteva fragmente din interviuri cu oamenii importanți din viața sa – foști soți, copii, prieteni sau cunoscuți.

Modul aproape terapeutic în care Jane Fonda își rememorează trecutul este scheletul acestui documentar al cărui montaj ingenios reflectă felul în care s-au influențat reciproc viața personală, de la legătura cu părinții, în special cu tatăl, și până la relațiile cu diferiții soți (regizorul francez Roger Vadim, activistul politic și scriitorul Tom Hayden și magnatul Ted Turner), și cariera, atât cea din cinematografie, cât și cea din zona de implicare politică și socială.

Rezultă un portret emoționant și extrem de uman, și asta pentru că slăbiciunile și erorile recunoscute se completează cu deciziile curajoase, reflexe ale unei inteligențe mereu atente la lumea din jur, din dorința – mărturisită – de a un sens existenței.

Puternic simbolic – iar regizoarea Susan Lucy marchează subtil asta – este traseul pe care Jane Fonda l-a urmat de la o tânără care încearcă să iasă de sub influența tatălui, care interpretează la început aproape numai roluri de naivă frumoasă și care se îndrăgostește de un regizor-star din Franța atras de vedete în devenire și până la o femeie cât mai puțin dependentă de bărbații din viața ei, cu o consțiință civică tot mai puternică.

O activistă împotriva războiului din Vietnam, într-atât de vehementă încât a intrat în conflict cu autoritățile, și o actriță care alege să joace în filme cu o mai mare miză artistică și politică, filme care discută realitățile americane dure.

Iar faptul că în partea a doua a vieții, după o tinerețe de implicare în favoarea diferitelor cauze, alege să trăiască o perioadă de câțiva ani alături de un magnat excentric, cu o existență complet diferită de a ei, este doar unul din paradoxurile unei astfel de personalități. O personalitate care pare a-și trăi bătrânețea, pe care aspectul fizic nu o reflectă, cu seninătate și mai ales cu împăcare, inclusiv cu părinții dispăruți de mult, pe care a ajuns în sfârșit să îi înțeleagă.

Oricât de excepțional, traseul biografic al lui Jane Fonda, o vedetă pentru care activismul nu a fost doar de fațadă, oglindesc, în fond, schimbările istorice, politice și de mentalități ale ultimelor decenii. Și de aceea este cu atât mai relevant și captivant.

 

27
/05
/25

Legendarul Béla Tarr, unul dintre cei mai importanți și influenți cineaști din lume, este invitatul special al celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (13-22 iunie 2025, Cluj-Napoca), unde va primi Premiul pentru Întreaga Activitate. Acesta va susține și un masterclass în fața tinerilor cineaști și a publicului prezent la TIFF.24.

21
/05
/25

Cineastul Andrei Ujică, autor al unor filme esențiale pentru cinemaul documentar, va fi omagiat la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (13–22 iunie 2025, Cluj-Napoca), unde va primi Premiul de Excelență pentru contribuția sa remarcabilă la arta cinematografică.

20
/03
/25

„Alice ON & OFF” (r. Isabela Tent), „Anul nou care n-a fost” (r. Bogdan Mureșanu),„ Moromeții 3” (r. Stere Gulea), „Nasty” (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu), „Săptămâna Mare” (r. Andrei Cohn) și „Trei kilometri până la capătul lumii” (r. Emanuel Pârvu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

03
/03
/25

„Anora” este marele câștigător de a gala premiilor Oscar 2025. Din cele șase nominalizări primite, creația semnată de Sean Baker a câștigat cinci premii, inclusiv pe cele pentru Cea mai bună actriță, Cel mai bun regizor și Cel mai bun film.

20
/02
/25

Sezonul „Primăvara Franceză ÎMPREUNĂ” reprezintă punctul culminant al Centenarului Institutului Francez din România, sărbătorit între mai 2024 și mai 2025, marcând un secol de angajament dedicat cooperării culturale, științifice și educaționale dintre Franța și România.

17
/02
/25

La ediția din 2025 a Premiilor BAFTA, echivalentul Premiilor Oscar din cinemaul britanic, Adrien Brody a fost desemnat cel mai bun actor într-un rol principal, câștigând în fața actorului de origine română Sebastian Stan, nominalizat și el. Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal i-a revenit lui Mikey Madison pentru interpretarea din lungmetrajul „Anora”. „The Brutalist” a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună regie.