Jon Kalman Stefansson – Între cer şi pământ / „Un roman ca o gură de aer în cele mai întunecate hăuri ale mării”
https://www.ziarulmetropolis.ro/jon-kalman-stefansson-intre-cer-si-pamant-un-roman-ca-o-gura-de-aer-in-cele-mai-intunecate-hauri-ale-marii/

Jón Kalman Stefánsson este unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi. Între cer şi pămînt – publicat în Franţa la Gallimard – este primul său roman tradus în limba română şi a mai fost publicat în peste 20 de ţări.

Un articol de Petre Ivan|30 septembrie 2014

Un nou autor islandez intră în portofoliul Editurii Polirom, după recenta apariţie a romanului Vulpea albastră, de Sjon (Sigurjón Birgir Sigurðsson), autorul multora dintre textele cântecelor celebrei Björk, nominalizat la Premiul Oscar pentru versurile din coloana sonoră a filmului Dancer in the Dark, regizat de Lars von Trier.

Este vorba despre Jón Kalman Stefánsson, autorul romanului Între cer şi pământ, publicat în această săptămână în colecţia „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), şi în ediţie digitală, traducere din limba franceză de Magda Răduţă.

Cu o sută şi mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei ştiau prea bine ce se află între cer şi pământ: Marea Îngheţată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îţi făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieşeai pe mare într-o barcă de şase oameni, aruncai undiţele, aşteptai ca peştele să muşte, trăgeai – de undiţe şi apoi la vâsle –, te întorceai la mal, curăţai peştele, îl vindeai.

Aveai apoi ce mânca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Bárður se întîmplă însă că nişte cuvinte îl ucid. Mai Jon Kalman Stefansson rău: îl ucid nişte versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le înveţe pe de rost şi să le pună într-o scrisoare de dragoste.

Cu gândurile pradă poeziei, flăcăul uită să-şi ia pufoaica atunci când iese în larg, iar la întoarcere pescarii sunt mai puţini cu unul: Bárður a murit de frig.

Un roman al despărţirii de moarte

Romanul lui J.K. Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast pînă acum în douăzeci de ţări, e însă şi un roman al despărţirii de moarte, al speranţei şi maturizării, care nu înseamnă neapărat resemnare.

Prozatorul face din celălalt erou al cărţii, numit scurt băiatul, un personaj ce rămîne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer şi pămînt e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase şi romanul băiatului, al drumului său prin durerea de a-şi fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînţeles când încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.

„Vorbele au, unele, darul să schimbe lumea şi puterea să ne mângâie şi să ne şteargă lacrimile. Unele vorbe sunt gloanţe, altele sunt sunete de vioară. Unele ajung să topească gheţurile care ne înconjoară inima, pe altele le trimitem să ne salveze, grăbite, ca pe cohorte de călăreţi, când zilele sunt potrivnice şi nu mai ştim dacă mai trăim sau am murit deja.” – Jón Kalman Stefánsson

„O adevărată descoperire, o revelaţie, o lectură de la care nu vrei să-ţi fie distrasă atenţia, căci fiecare detaliu scăpat e o pierdere.” (Livres Hebdo)

„Între cer şi pământ este o poveste nemaipomenită, o gură de aer în cele mai întunecate hăuri ale mării.” (Le Monde)

Jon Kalman Stefansson – scurtă biografie

Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumină de vară, apoi se lasă noaptea), a primit Premiul Literar Islandez pentru ficţiune.

Opera sa a fost de trei ori nominalizată la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. Între cer şi pământ este primul său roman tradus în limba română.

Foto: Între cer şi pământ, Jon Kalman Stefansson – Polirom

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?