Jurnal de festival – NOVA, prima ediție
https://www.ziarulmetropolis.ro/jurnal-de-festival-nova-prima-edi%c8%9bie/

Între 20 şi 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitaţia POINT, peste 30 de creatori şi artişti români şi internaţionali au ţinut workshopuri, conferinţe, performance-uri.

Un articol de Petre Ivan|22 mai 2018

Conceput ca un eveniment dedicat deopotrivă comunității artistice locale și publicului larg, NOVA a adus în lumină dialogul productiv dintre cele mai recente dezvoltări ale tehnologiei și artele performative. Peste 1500 de artiști, creatori de conținut cultural și simpli spectatori au participat la activitățile desfășurate la POINT.

Festivalul a debutat cu premiera Birdville, spectacol de dans intermedia, conceput de Tangaj Dance, care ilustrează un oraș virtual utopic, populat de oameni hibridizați, îmbrăcați cu corpuri augmentate, care trăiesc într-o lume generată numeric.

Tot pe 20 aprilie, aflat pentru prima dată în România, Stelarc, pionier al augmentării corporale prin intermediul tehnologiei, ce dezvoltă încă din anii ‘70 lucrări care cercetează extinderea capacităților corpului uman și reproiectarea sa sub forma unor arhitecturi anatomice alternative, a ținut la POINT o conferință și un workshop.

NOVA a continuat cu performance-uri și conferințe susținute de artiști sosiți din toată lumea: Venelin Shurelov din Bulgaria a adus la București ROTOR – performance cu un dispozitiv cinetic acționat electro-mecanic; Antoni Rayzhekov ne-a arătat cum parametrii fiziologici ai corpului său pot modifica sunetele redate de un pian augmentat;  Wolfgang Georgsdorf ne-a ajutat să călătorim în timp în cadrul unui talk-performance multisenzorial bazat pe forța simțului olfactiv;  Christian ”Mio” Loclair a transmis cunoștințele sale despre dans și creative coding participanților la workshopurile sale;  Choy Ka Fai, alături de Paul Dunca, ne-a demonstrat cum dansatorii și coregrafii își pot îmbunătăți viziunea cu ajutorul prototipului de AI Ember Jello; Sven Jonke, parte a NUMEN a vorbit despre cele mai impresionante scenografii realizate cu ajutorul noilor tehnologii, iar participanții la workshopul ținut de WISP Kollektiv s-au jucat cu sunetul în spațiu și au creat compoziții audio tridimensionale.

Spre finalul festivalului, proiectul Zona Imaginarium a condus publicul spre noi stări imaginative, unde acesta a devenit actorul principal într-o amplă călătorie. Sunetul a devenit imagine şi imaginea-sunet, prin procesărea unor imagini mixate cu capturi în timp real ale muzicienilor şi spectatorilor, toate transformate interactiv prin intermediul gesturilor şi sunetelor instrumentiștilor şi proiectate pe pereții sălii de teatru POINT.

O altă componentă importantă a festivalului a fost NOVA lab. Am invitat performeri, muzicieni, artiști vizuali, designeri de interacțiune digitală, cu interes pentru lucrul cu noi tehnologii, să participe la prima ediție a laboratorului de creație al festivalului. Mentorii Simona Deaconescu- regizoare și coregrafă, Grigore Burloiu – cercetător, programator și muzician și Cătălin Crețu – compozitor, artist multimedia, cercetător au lucrat timp de cinci zile cu participanții și împreună au creat instalații performative prezentate publicului în ultima zi a festivalului.

Alături de cei peste 30 de artiști români și străini invitați la NOVA ne-am bucurat de 10 zile pline de inovație și forme noi de expresie datorate dialogului productiv dintre artă și tehnologie. Am reușit astfel, să mai construim o parte din drumul important de explorat #aicișiacum, în ton cu spiritul timpului și să încurajăm comunitatea artistică locală și publicul să îl descopere cu mai mult curaj. Și deja conturăm o nouă ediție a NOVA, care sperăm să fie cel puțin la fel de bine-primită!

NOVA este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Foto: Andrei Gîndac

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.