Kenzaburo Oe, Nobelul pentru Literatură 1994, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/kenzaburo-oe-nobelul-pentru-literatura-1994-la-polirom/

Un alt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a intrat în portofoliul Polirom. Este vorba despre Kenzaburō Ōe (n. 1935), unul dintre marii prozatori japonezi ai secolului XX, din opera căruia Editura Polirom a publicat romanele Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17.

Un articol de Petre Ivan|24 iunie 2014

Romanul lui Kenzaburo Oe, Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom. Seria Esenţial”, şi în ediţie digitală.

Romanul povesteşte experienţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a unui grup de băieţi orfani, evacuaţi din şcoala de corecţie şi rătăcind în căutarea unui adăpost. După trei săptămîni, ei reuşesc să ajungă într-un sat de munte şi sînt daţi în grija sătenilor, care-i tratează cu neîncredere şi-i păzesc cu arma în mînă. Lucrurile se agravează odată cu izbucnirea unei molime: locuitorii intră în panică şi părăsesc satul, izolîndu-l din exterior.

Rămaşi singuri, băieţii supravieţuiesc furînd din proviziile lăsate în urmă de ţărani şi organizîndu-se precum adulţii printre care au trăit. După întoarcerea localnicilor, viaţa li se complică însă, iar supravieţuirea nu li se mai pare uşoară, căci băieţii vor fi sechestraţi şi ameninţaţi cu moartea dacă nu păstrează secretul izolării lor.

„Romanul lui Ōe este mai întunecat, mai plastic, mai înverşunat decît Împăratul muştelor; furia atroce e transformată de scrii-torul japonez în artă literară, o

Kenzabura Oe

Kenzabura Oe

pledoarie pentru toleranţă mai impresionantă decît orice formă de vehemenţă.” (Kirkus Reviews)

„O alegorie a frumuseţii: simplă, elegantă, cutremurătoare.” (Chicago Tribune)

 „17”, inspirat de un caz real

Romanul 17, inspirat de cazul real al adolescentului Yamaguchi Otoya – care l-a asasinat pe liderul Partidului Socialist Japonez în 1960, apoi s-a sinucis, după trei săptămîni, în închisoare – , a fost publicat în colecţia de bestselleruri şi capodopere a editurii, „Top 10+”, şi în ediţie digitală, traducere din limba japoneză şi note de Roman Paşca.

 Protagonistul din 17, un adolescent timid care nu pare să aibă altă preocupare decît exerciţiul solitar al masturbării, se trezeşte prins într-un vîrtej de întîmplări care îl apropie de o grupare politică de extremă dreapta.

Aşa începe o călătorie iniţiatică de regăsire a identităţii – aceea de activist şi asasin. Autorul ne oferă o poveste alertăîn care se regăsesc mai multe mize importante şi relevante pentru societatea contemporană, precum legătura dintre pornirile sexuale şi politică, conflictul dintre eul privat şi cel public, violenţa sau extremismul.

Alte volume semnate de Kenzaburō Ōe: Prada (1957, distinsă cu Premiul Akutagawa), O experienţă personală (1964, distinsă cu Premiul Shinchosha),Strigătul înăbuşit (1967, distinsă cu Premiul Tanizaki), Potopul mă cuprinde (1973, recompensată cu Premiul Noma) şi Muşcat de hipopotam (1985, recompensată cu Premiul Yasunari Kawabata).

Foto cu Kenzaburo Oe, Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17 – Polirom

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.