Lansarea volumului Civilizatia Analfabetismului, de Mihai Nadin
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansarea-volumului-civilizatia-analfabetismului-de-mihai-nadin/

Progresul ştiinţific şi inovaţia tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenţei pe care acestea o au asupra existenţei şi creativităţii umane. Civilizaţia Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmaţii. În perioada 3 – 11 februarie 2016 vor avea loc o serie de evenimente de lansare a volumului Civilizaţia analfabetismului, de Mihai Nadin, apărut la Editura Spandugino.

Un articol de Petre Ivan|1 februarie 2016

În centrul cărții Civilizația analfabetismului stau fenomenele legate de tranziția de la o civilizație dominată de alfabetizare la una caracterizată de o varietate de mijloace de expresie și comunicare. Căderea regimurilor totalitare, dificultățile structurale actuale ale Uniunii Europene, povara aparatului birocratic statal, efortul mondial de retehnologizare și economia globală reprezintă o parte a tabloului mai amplu al unui progres necesar.

Civilizatia AnalfabetismuluiÎn această lume, numeroase alfabetizări noi, supuse uzurii morale ca orice altceva în epoca noastră, depășesc necesitatea și posibilitatea unei alfabetizări atotcuprinzătoare. Ele asigură interacțiunii umane mijloacele adecvate atingerii a probabil celor mai radicale forme de individualism, ca și mijloacele cele mai uluitoare de intercondiționare socială.

Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmații.

Miercuri, 3 februarie 2016, ora 14:00,

în Amfiteatrul Spiru Haret al Facultății de Matematică (Bucureşti). Prezintă cartea alături de autor Academicianul Solomon Marcus.

Joi, 4 februarie 2016, ora 19:00,Civilizatia Analfabetismului

la Club A, Mihai Nadin este invitatul Profesorului Ion-Bogdan Lefter la Cafeneaua critică.

Luni, 8 februarie 2016, ora 14:00,

la Librăria Șt. O. Iosif  (Brașov). Prezintă cartea alături de autor Academicianul Liviu Sofonea și Conf. Univ. Dr. Gheorghe Onuț de la Facultatea de Sociologie, Universitatea Transilvania Brașov.

Luni, 8 februarie 2016, ora 17:00,

Biblioteca județeană Gheorghe Barițiu – Conferință Mihai Nadin – Civilizația analfabetismului.

Miercuri, 10 februarie 2016, ora 12:00,

Universitatea Națională de Arte – Conferință Mihai Nadin – Civilizația analfabetismului.

Joi, 11 februarie 2016, ora 13:30,

la Facultatea de Sociologie (București). Prezintă cartea alături de autor Academicianul Solomon Marcus.

Despre Mihai Nadin

Mihai Nadin, născut în data de 2 februarie 1938 la Braşov, a absolvit Facultatea de Electronică la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Facultatea de Filozofie la Universitatea Bucureşti, unde şi-a luat şi doctoratul în Estetică.

Mihai Nadin

Mihai Nadin

A primit un titlu post-doctoral (Logică, Filosofie şi Teoria ştiinţei) la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Educaţia sa este interdisciplinară ca şi întreaga sa activitate de cercetare în domeniul electronicii, esteticii, semioticii, interacţiunii om-calculator (HCI), al proiectării asistate de calculator, al societăţii post-industriale şi al sistemelor de anticipare, în cadrul mai multor universităţi din Europa şi Statele Unite. Are la activ peste 200 de publicaţii pe aceste teme şi a ţinut conferinţe în lumea întreagă.

În 1994 a înfiinţat Institutul de Cercetare a Sistemelor de Anticipare – antÉ. În 2004 l-a transferat în cadrul Universităţii Texas din Dallas. După 2003, Nadin a predat la Universitatea Stanford, la Universitatea California-Berkeley şi la Universitatea din Bremen.

Din 2004, este Ashbel Smith Professor la Universitatea Texas din Dallas. Unul dintre proiectele sale majore, care implică sistemele de anticipare, poartă numele de Seneludens, şi vizează menţinerea capacităţii de anticipare a indivizilor vârstnici prin intermediul creării unor medii interactive virtuale.

Foto: Civilizatia Analfabetismului, Mihai Nadin – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.