Actriţa Lauren Bacall, „simbol al epocii de aur” a Hollywoodului, a decedat la vârsta de 89 de ani, a anunţat marţi familia celui care a fost soţul ei, Humphrey Bogart.
Un articol de Petre Ivan|13 august 2014
„Cu profundă durere, dar şi cu multă recunoştinţă pentru viaţa ei incredibilă, confirmăm decesul lui Lauren Bacall„, a aunţat familia Bogart într-un mesaj publicat pe contul său pe contul său de Twitter, @HumphreyBogart.
Actriţa americană a decedat în urma „unui accident cerebral”, informează site-ul dedicat celebrităţilor TMZ, citat de Mediafax. Saptămânalul Variety precizează că ea a murit la domiciul său, în imobilul Dakota din New York.
Lauren Bacall a fermecat cinematograful hollywoodian, în cei peste 60 de ani de carieră, prin vocea profundă şi ochii săi albaştri.
Nascută pe 16 septembrie 1924, la New York, Betty Joan Perske, numele adevărat al actriţei, a fost singura fiică a unor imigranţi evrei din familia fostului preşedinte israelian Shimon Peres.
Ea a devenit celebră cu rolul din filmul „To Have and Have Not” al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de Humphrey Bogart, cu care a format
un cuplu legendar. A fost soţia lui Bogart timp de 12 ani, până la decesul actorului, în 1957.
Lauren Bacall, o legendă a Hollywood-ului
Lauren Bacall, al cărei nume real a fost Betty Jean Perske, s-a născut în cartierul Bronx din New York, pe 16 septembrie 1924, fiind singurul copil al unor imigranţi evrei. A avut o copilărie dificilă, întrucât tatăl ei şi-a părăsit familia pe când micuţa Lauren avea doar şase ani. A început să atragă atenţia atunci când a lucrat o vreme ca model, în tinereţe, pe vremea când studia actoria la American Academy of Dramatic Arts din New York.
Lauren Bacall şi Humphrey Bogart
Desemnată Miss Greenwich Village în 1942, Lauren Bacall a debutat în teatru, într-un spectacol de George S. Kaufman şi a apărut apoi pe coperta numărului din martie 1943 al revistei Harper’s Bazaar. Fotografia ei a fost remarcată de soţia lui Howard Hawks, Nancy, care i-a arătat-o renumitului regizor, iar acesta a chemat-o la audiţii. În urma acelei întrevederi, Hawks i-a spus că va juca într-un film important, alături de Cary Grant sau Humphrey Bogart.
Lauren Bacall şi Humphrey Bogart s-au întâlnit în timpul filmărilor de la pelicula „To Have and Have Not”, o adaptare a unui roman de Ernest Hemingway, iar atracţia dintre cei doi actori a fost una instantanee. Bacall şi Bogart – care în acea vreme era căsătorit cu cea de-a treia soţie a lui, Mayo Methot – au început o relaţie în timpul filmărilor şi s-au căsătorit în cele din urmă în 1945, în Ohio.
Vocea ei distinctă, profundă, a ajutat-o să apară în multe reclame, iar ulterior, în ultima parte a carierei sale, Lauren Bacall a apărut în multe spoturi publicitare. După „To Have and Have Not”, următorul ei film a fost „Confidential Agent” (1945), în care a jucat rolul unei tinere britanice. Bacall a considerat acel rol drept o experienţă îngrozitoare: „A fost cel mai rău film din istorie, un coşmar, iar eu am fost îngrozitoare. Imediat după ce m-au aşezat pe piedestal, am căzut”.
A jucat din nou alături de Bogart în filmele „The Big Sleep”, „Dark Passage” şi „Key Largo”. A apărut în prima ei comedie, „How to Marry a Millionaire”, în 1953, jucând alături de Marilyn Monroe şi Betty Grable. Poate cel mai memorabil film al ei din anii ’50 a fost însă melodrama „Written on the Wind” (1956), în care a jucat cu Rock Hudson.
În anul următor, Bogart a murit de cancer esofagian, lăsând-o singură, la vârsta de 32 de ani, cu cei doi copii ai lor, Stephen şi Leslie.
Lauren Bacall a avut apoi o relaţie cu Frank Sinatra, cu care urma să se căsătorească. La câteva zile după ce a acceptat cererea acestuia în căsătorie, în 1958, The Los Angeles Herald a anunţat căsătoria iminentă a celor două staruri, însă Sinatra a rupt legătura cu Bacall şi nu a mai vorbit cu celebra actriţă vreme de peste două decenii.
În 1981, revenită în teatru, a câştigat premiul Tony pentru rolul din spectacolul „Woman of the Year”. În ultimii anii, s-a remarcat în filmul francez „Le Jour et la Nuit” (1997), în „Diamons”, cu Kirk Douglas, şi „Presence of Mind”, cu Harvey Keitel – ambele lansate în 1999 -, în miniseria TV „Too Rich: The Secret Life of Doris Duke” (1998), în „Dogville” (2003), alături de Nicole Kidman, şi în „The Forger” (2012).
În 2006, Lauren Bacall şi-a jucat propriul rol în serialul „Clanul Soprano”.
Lauren Bacall a primit prima ei nominalizare la Oscar pentru rolul secundar în filmul „The Mirror Has Two Faces” (1996), în care a interpretat rolul mamei lui Barbra Streisand. A fost recompensată şi cu un Oscar onorific, în 2009, pentru întreaga carieră.
A avut o carieră splendidă şi în teatru şi a câştigat două premii Tony – în 1970, pentru rolul din „Applause”, rol creat iniţial pentru idolul ei, Bette Davis, şi în 1981, pentru rolul din „Woman of the Year”, inspirat de Katharine Hepburn, buna ei prietenă, despre care Lauren Bacall spunea că era „contrapartida feminină a lui Bogie” (Humphrey Bogart).
A primit şi Cecil B. DeMille Award pentru întreaga carieră, din partea Asociaţiei presei străine de la Hollywood – organizatoarea galei Globurilor de Aur -, în 1992. A scris două volume de memorii, „By Myself” (1978), recompensat cu National Book Award, şi „Now” (1994).
Lauren Bacall a făcut parte dintr-o extinsă familie evreiască, fiind de origine română pe linie maternă, dar şi verişoară a lui Shimon Peres, care a devenit cel de-al nouălea preşedinte al Israelului, potrivit vanityfair.com.
Foto cu Lauren Bacall – cinemagia
