Lauren Bacall s-a stins din viaţă. Actriţa avea 89 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/lauren-bacall-s-a-stins-din-viata-actrita-avea-89-de-ani/

Actriţa Lauren Bacall, „simbol al epocii de aur” a Hollywoodului, a decedat la vârsta de 89 de ani, a anunţat marţi familia celui care a fost soţul ei, Humphrey Bogart.

Un articol de Petre Ivan|13 august 2014

„Cu profundă durere, dar şi cu multă recunoştinţă pentru viaţa ei incredibilă, confirmăm decesul lui Lauren Bacall„, a aunţat familia Bogart într-un mesaj publicat pe contul său pe contul său de Twitter, @HumphreyBogart.

Actriţa americană a decedat în urma „unui accident cerebral”, informează site-ul dedicat celebrităţilor TMZ, citat de Mediafax. Saptămânalul Variety precizează că ea a murit la domiciul său, în imobilul Dakota din New York.

Lauren Bacall a fermecat cinematograful hollywoodian, în cei peste 60 de ani de carieră, prin vocea profundă şi ochii săi albaştri.

Nascută pe 16 septembrie 1924, la New York, Betty Joan Perske, numele adevărat al actriţei, a fost singura fiică a unor imigranţi evrei din familia fostului preşedinte israelian Shimon Peres.

Ea a devenit celebră cu rolul din filmul „To Have and Have Not” al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de Humphrey Bogart, cu care a format

un cuplu legendar. A fost soţia lui Bogart timp de 12 ani, până la decesul actorului, în 1957.

Lauren Bacall, o legendă a Hollywood-ului

Lauren Bacall, al cărei nume real a fost Betty Jean Perske, s-a născut în cartierul Bronx din New York, pe 16 septembrie 1924, fiind singurul copil al unor imigranţi evrei. A avut o copilărie dificilă, întrucât tatăl ei şi-a părăsit familia pe când micuţa Lauren avea doar şase ani. A început să atragă atenţia atunci când a lucrat o vreme ca model, în tinereţe, pe vremea când studia actoria la American Academy of Dramatic Arts din New York.

Lauren Bacall şi Humphrey Bogart

Lauren Bacall şi Humphrey Bogart

Desemnată Miss Greenwich Village în 1942, Lauren Bacall a debutat în teatru, într-un spectacol de George S. Kaufman şi a apărut apoi pe coperta numărului din martie 1943 al revistei Harper’s Bazaar. Fotografia ei a fost remarcată de soţia lui Howard Hawks, Nancy, care i-a arătat-o renumitului regizor, iar acesta a chemat-o la audiţii. În urma acelei întrevederi, Hawks i-a spus că va juca într-un film important, alături de Cary Grant sau Humphrey Bogart.

Lauren Bacall şi Humphrey Bogart s-au întâlnit în timpul filmărilor de la pelicula „To Have and Have Not”, o adaptare a unui roman de Ernest Hemingway, iar atracţia dintre cei doi actori a fost una instantanee. Bacall şi Bogart – care în acea vreme era căsătorit cu cea de-a treia soţie a lui, Mayo Methot – au început o relaţie în timpul filmărilor şi s-au căsătorit în cele din urmă în 1945, în Ohio.

Vocea ei distinctă, profundă, a ajutat-o să apară în multe reclame, iar ulterior, în ultima parte a carierei sale, Lauren Bacall a apărut în multe spoturi publicitare. După „To Have and Have Not”, următorul ei film a fost „Confidential Agent” (1945), în care a jucat rolul unei tinere britanice. Bacall a considerat acel rol drept o experienţă îngrozitoare: „A fost cel mai rău film din istorie, un coşmar, iar eu am fost îngrozitoare. Imediat după ce m-au aşezat pe piedestal, am căzut”.

A jucat din nou alături de Bogart în filmele „The Big Sleep”, „Dark Passage” şi „Key Largo”. A apărut în prima ei comedie, „How to Marry a Millionaire”, în 1953, jucând alături de Marilyn Monroe şi Betty Grable. Poate cel mai memorabil film al ei din anii ’50 a fost însă melodrama „Written on the Wind” (1956), în care a jucat cu Rock Hudson.

În anul următor, Bogart a murit de cancer esofagian, lăsând-o singură, la vârsta de 32 de ani, cu cei doi copii ai lor, Stephen şi Leslie.

Lauren Bacall a avut apoi o relaţie cu Frank Sinatra, cu care urma să se căsătorească. La câteva zile după ce a acceptat cererea acestuia în căsătorie, în 1958, The Los Angeles Herald a anunţat căsătoria iminentă a celor două staruri, însă Sinatra a rupt legătura cu Bacall şi nu a mai vorbit cu celebra actriţă vreme de peste două decenii.

În 1981, revenită în teatru, a câştigat premiul Tony pentru rolul din spectacolul „Woman of the Year”. În ultimii anii, s-a remarcat în filmul francez „Le Jour et la Nuit” (1997), în „Diamons”, cu Kirk Douglas, şi „Presence of Mind”, cu Harvey Keitel – ambele lansate în 1999 -, în miniseria TV „Too Rich: The Secret Life of Doris Duke” (1998), în „Dogville” (2003), alături de Nicole Kidman, şi în „The Forger” (2012).

lauren bacallÎn 2006, Lauren Bacall şi-a jucat propriul rol în serialul „Clanul Soprano”.

Lauren Bacall a primit prima ei nominalizare la Oscar pentru rolul secundar în filmul „The Mirror Has Two Faces” (1996), în care a interpretat rolul mamei lui Barbra Streisand. A fost recompensată şi cu un Oscar onorific, în 2009, pentru întreaga carieră.

A avut o carieră splendidă şi în teatru şi a câştigat două premii Tony – în 1970, pentru rolul din „Applause”, rol creat iniţial pentru idolul ei, Bette Davis, şi în 1981, pentru rolul din „Woman of the Year”, inspirat de Katharine Hepburn, buna ei prietenă, despre care Lauren Bacall spunea că era „contrapartida feminină a lui Bogie” (Humphrey Bogart).

A primit şi Cecil B. DeMille Award pentru întreaga carieră, din partea Asociaţiei presei străine de la Hollywood – organizatoarea galei Globurilor de Aur -, în 1992. A scris două volume de memorii, „By Myself” (1978), recompensat cu National Book Award, şi „Now” (1994).

Lauren Bacall a făcut parte dintr-o extinsă familie evreiască, fiind de origine română pe linie maternă, dar şi verişoară a lui Shimon Peres, care a devenit cel de-al nouălea preşedinte al Israelului, potrivit vanityfair.com.

Foto cu Lauren Bacall – cinemagia

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.