UPDATE Lovitură americană de Barroso pentru filmul european
https://www.ziarulmetropolis.ro/lovitura-americana-de-barroso-pentru-filmul-european/

ANALIZĂ Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2013

ANALIZĂ Cinematograful american mainstream a aplaudat şi premiat în ultimii ani filme europene ca „The Artist“ sau „Amour“. Însă Hollywoodul şi studiourile sale în căutare de profituri cât mai mari nu ar fi acordat niciodată bani pentru astfel de proiecte ambiţioase. Mai grav este că, în viitorul nu prea îndepărtat, există riscul ca modelul american să se extindă, astfel încât nici Europa să nu-şi mai poată permite asemenea „extravaganţe“.

Aceasta este, în esenţă, miza întregului scandal din jurul negocierilor dintre UE şi SUA pentru obţinerea unui acord de liber-schimb. Şi tocmai pentru excluderea cinematografiei (de fapt, a întregului domeniu cultural şi audiovizual) din viitoarele discuţii comerciale transatlantice luptă acum zeci de cineaşti importanţi şi alte mii de profesionişti europeni din domeniu, semnatari ai unei petiţii. Decizia este însă în mâinile guvernelor naţionale.

Despre ce este vorba de fapt? Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În general, se presupune că înţelegerile de acest fel limitează sau interzic orice sprijin din partea statului. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă. Iar filmul ar deveni o simplă marfă, un produs comercial ca oricare altul.

Sectorul audiovizual era în mod tradiţional lăsat în afara acordurilor globale de liber schimb, invocându-se necesara „excepţie culturală“. De această dată însă, cele două mari puteri, UE (mai precis, Comisia Europeană) şi SUA, par hotărâte să meargă până la capăt, ceea ce ar conduce la liberalizarea schimburilor culturale. Apărătorii excepţiei culturale se tem că un acord care include acest sector ar putea pune în pericol crearea, difuzarea şi finanţarea filmelor europene.

Europenii, împărţiţi în două tabere

Comisia Europeană şi-a dat acceptul, în martie, pentru deschiderea discuţiilor cu Washingtonul, incluzând sectorul audiovizual în mandatul negocierilor. Acest mandat ar trebui adoptat de statele membre ale UE, care îl vor analiza astăzi, într-o reuniune a miniştrilor Comerţului.

Din fericire, Franţa, care a acordat anul trecut subvenţii de un miliard de dolari pentru realizarea de filme, se ţine deocamdată tare pe poziţii şi se opune categoric includerii cinematografiei în negocieri. Parisul este susţinut, mai puţin vocal, de Germania, Austria, Spania sau Italia, însă există şi state importante care nu împărtăşesc aceeaşi idee – Marea Britanie, Suedia, Olanda sau Danemarca.

Parlamentul European a votat deja în favoarea menţinerii „excepţiei culturale“, însă, într-un astfel de caz, statele membre au ultimul cuvânt. Indiferent de cum va arăta mandatul negociatorilor UE, forma finală a acordului cu SUA va trebui aprobată de toate ţările comunitare.

Îngrijorător este însă că preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso (în centrul fotografiei de sus) pare să joace la două capete. Pe de o parte, a introdus sectorul audiovizual în mandatul negociatorilor care vor participa la discuţiile cu Washingtonul. După o întâlnire avută marţi, la Strasbourg, cu câţiva cineaşti, el spus că excluderea audiovizualului din mandatul de negociere „nu este necesară“ pentru a atinge obiectivele UE.

„Excluderea totală a unui sector înseamnă a ne limita ambiţia pentru ansamblul negocierilor. Acest lucru riscă să pună în pericol interesul european într-un sector unde UE are de asemenea interese ofensive“, a explicat Barroso.

Pe de altă parte, portughezul susţine „sus şi tare“ că excepţia culturală nu este negociabilă: „Diversitatea culturală, pilon fondator al Uniunii Europene, va fi pe deplin protejată în viitoarele negocieri cu SUA“.

Mungiu, Mihăileanu şi Costa-Gavras, la negocieri

Numai că cineaştii care s-au întâlnit cu el nu s-au lăsat păcăliţi şi s-au declarat extrem de dezamăgiţi (este uşor să ne reamintim cum Comisia Europeană şi mai multe state au semnat, pe ascuns, controversatul ACTA, trântit în cele din urmă în Parlamentul European, după ce întreaga tărăşenie ieşise la suprafaţă şi începuse să miroasă urât).

„Pentru ce să păstreze în interiorul negocierilor un lucru pe care va refuza să îl pună în discuţie? Ar fi mai bine să-l excludem complet de acum. Cultura nu este o marfă, nu putem să o punem pe masă ca pe maşini, lămpi sau şuruburi“, şi-a exprimat nemulţumirea cineastul român stabilit în Franţa, Radu Mihăileanu (foto). El a participat la discuţiile cu Barroso alături de regizorii Cristian Mungiu, Costa-Gavras, Lucas Delvaux, Daniele Luchetti şi Dariusz Jablonski, cu toţii având-o în frunte pe actriţa fraceză Berenice Bejo (premiată recent la Cannes).

Costa-Gavras a fost şi mai dur, afirmând, după întâlnire, că Barroso „este un om periculos pentru cultura europeană“ şi că „va aplatiza totul“.

Rămâne de văzut care va fi până la urmă mandatul negociatorilor europeni şi dacă discuţiile vor mai începe sau nu pentru moment. Răspunsul ar trebui să vină în aceste zile. Cert este însă că presiunea Statelor Unite se dovedeşte puternică. Guvernul american a atenţionat deja Bruxellesul că exceptarea industriei de film din negocierile comerciale transatlantice ar putea atrage un val de solicitări din partea Washingtonului pentru excepţii similare, ceea ce ar pune în pericol un acord comprehensiv. SUA speră ca startul oficial al negocierilor privind acordul de liber-schimb cu UE să fie dat săptămâna viitoare la reuniunea G8 din Irlanda de Nord.

Pe o piaţă europeană deja invadată şi acaparată în bună parte de producţiile hollywoodiene, slăbirea filmului european aşa cum îl ştim ar putea însemna intrarea pe un drum periculos. Sau, aşa cum a spus actriţa Berenice Bejo, premiată luna trecută la Cannes şi devenită celebră în întreaga lume după succesul filmului mut „The Artist“, cea mai mare temere este că vor exista numai filme comerciale cu bugete mari, iar diversitatea va fi distrusă.

UPDATE

Chiar dacă, în cele din urmă, Franţa rămăsese vineri singură împotriva celorlalte 26 de state în opoziţia faţă de includerea audiovizualului în negocierile comerciale cu SUA, Parisul a avut câştig de cauză. Cel puţin pentru moment. După 12 ore de discuţii între miniştrii Comerţului din UE, Comisia Europeană a anunţat vineri noapte că a fost aprobat mandatul pentru negocierile cu Washingtonul, fără că acesta să cuprindă şi cinematografia.

Excepţia culturală va fi protejată. Compromisul obţinut prevede însă că această chestiune ar putea reapărea în discuţie pe parcurs, dacă negociatorii UE vor considera necesar. Adică întregul scandal ar putea reizbucni. Barroso a fost învins pentru moment.

Foto: wikipedia, cinemarx.ro, cinemagia.ro

26
/02
/13

Patru lungmetraje intră anul acesta în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo:Toată lumea din familia noastră (r. Radu Jude), Despre oameni și melci (regia: Tudor Giurgiu), Visul lui Adalbert (r. Gabriel Achim) și Undeva la Palilula (r. Silviu Purcărete). Autorii celor patru filme – Radu Jude, Tudor Giurgiu, Gabriel Achim și Silviu Purcărete – concurează și pentru statueta care răsplătește Cea […]

26
/02
/13

BRITISH COUNCIL ROMÂNIA și Asociația K’ARTE prezintă cea de a doua ediţie a proiectului “British Documentary” la Targu Mureș, începând cu data de 2 martie 2013. Seria de filme documentare de anul acesta de la  “British Documentary”  include opt proiecții care vor avea loc  în perioada 02-24 martie, în zilele de sâmbătă și duminică, începând cu ora 18.30, la Cinematograful […]

25
/01
/13

Lungmetrajul „După dealuri”, de Cristian Mungiu, a fost marele câştigător al galei Best Film Fest, care a avut loc joi seară şi în cadrul căreia au fost premiate cele mai bune producţii cinematografice ale anului trecut, informează un comunicat al organizatorilor, Asociaţia Film România. Premiile au fost acordate în urma voturilor exprimate de jurnaliştii de […]

12
/11
/12

Filmul „După dealuri”, de Cristian Mungiu, a primit premiul publicului, acordat în cadrul secţiunii Balkan Survey de la Festivalul Internaţional de la Salonic (2 – 11 noiembrie), potrivit site-ului evenimentului. The Fischer Audience Award pentru un film din cadrul secţiunii Balkan Survey a fost acordat peliculei „După dealuri”. Distincţia a fost ridicată, în numele regizorului, […]

07
/11
/12

Festivalul Internaţional de la Salonic, care se desfăşoară în perioada 2-11 noiembrie, unul dintre cele mai mari evenimente de gen din regiune, îi dedică o retrospectivă integrală regizorului Cristian Mungiu. La Salonic sunt proiectate toate filmele cineastului român, de la scurtmetrajele de şcoală „Mariana” (1997) şi „Mâna lui Paulista” (1998) până la cel mai nou […]

05
/11
/12

Cineastul român Cristian Mungiu a fost nominalizat la premiile decernate de Academia de Film Europeană (EFA) pe anul 2012, la categoria „cel mai bun scenariu”, cu filmul „După dealuri”, pe care l-a şi regizat, informează site-ul instituţiei. Nominalizările pentru premiile Academiei de Film Europene au fost anunţate, sâmbătă, la Festivalul Filmului European de la Sevilla. Cea de-a […]

23
/10
/12

O mie cinci sute de spectatori entuziaşti au asistat la Bruxelles, Gent şi Liege la avanpremiera belgiană a filmului ‘După dealuri’, de Cristian Mungiu, în prezenţa regizorului român şi a actriţelor principale premiate la Cannes, Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, informează luni un comunicat de presă al ICR Bruxelles.  Premiera de la Bruxelles a fost […]