UPDATE Lovitură americană de Barroso pentru filmul european
https://www.ziarulmetropolis.ro/lovitura-americana-de-barroso-pentru-filmul-european/

ANALIZĂ Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2013

ANALIZĂ Cinematograful american mainstream a aplaudat şi premiat în ultimii ani filme europene ca „The Artist“ sau „Amour“. Însă Hollywoodul şi studiourile sale în căutare de profituri cât mai mari nu ar fi acordat niciodată bani pentru astfel de proiecte ambiţioase. Mai grav este că, în viitorul nu prea îndepărtat, există riscul ca modelul american să se extindă, astfel încât nici Europa să nu-şi mai poată permite asemenea „extravaganţe“.

Aceasta este, în esenţă, miza întregului scandal din jurul negocierilor dintre UE şi SUA pentru obţinerea unui acord de liber-schimb. Şi tocmai pentru excluderea cinematografiei (de fapt, a întregului domeniu cultural şi audiovizual) din viitoarele discuţii comerciale transatlantice luptă acum zeci de cineaşti importanţi şi alte mii de profesionişti europeni din domeniu, semnatari ai unei petiţii. Decizia este însă în mâinile guvernelor naţionale.

Despre ce este vorba de fapt? Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În general, se presupune că înţelegerile de acest fel limitează sau interzic orice sprijin din partea statului. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă. Iar filmul ar deveni o simplă marfă, un produs comercial ca oricare altul.

Sectorul audiovizual era în mod tradiţional lăsat în afara acordurilor globale de liber schimb, invocându-se necesara „excepţie culturală“. De această dată însă, cele două mari puteri, UE (mai precis, Comisia Europeană) şi SUA, par hotărâte să meargă până la capăt, ceea ce ar conduce la liberalizarea schimburilor culturale. Apărătorii excepţiei culturale se tem că un acord care include acest sector ar putea pune în pericol crearea, difuzarea şi finanţarea filmelor europene.

Europenii, împărţiţi în două tabere

Comisia Europeană şi-a dat acceptul, în martie, pentru deschiderea discuţiilor cu Washingtonul, incluzând sectorul audiovizual în mandatul negocierilor. Acest mandat ar trebui adoptat de statele membre ale UE, care îl vor analiza astăzi, într-o reuniune a miniştrilor Comerţului.

Din fericire, Franţa, care a acordat anul trecut subvenţii de un miliard de dolari pentru realizarea de filme, se ţine deocamdată tare pe poziţii şi se opune categoric includerii cinematografiei în negocieri. Parisul este susţinut, mai puţin vocal, de Germania, Austria, Spania sau Italia, însă există şi state importante care nu împărtăşesc aceeaşi idee – Marea Britanie, Suedia, Olanda sau Danemarca.

Parlamentul European a votat deja în favoarea menţinerii „excepţiei culturale“, însă, într-un astfel de caz, statele membre au ultimul cuvânt. Indiferent de cum va arăta mandatul negociatorilor UE, forma finală a acordului cu SUA va trebui aprobată de toate ţările comunitare.

Îngrijorător este însă că preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso (în centrul fotografiei de sus) pare să joace la două capete. Pe de o parte, a introdus sectorul audiovizual în mandatul negociatorilor care vor participa la discuţiile cu Washingtonul. După o întâlnire avută marţi, la Strasbourg, cu câţiva cineaşti, el spus că excluderea audiovizualului din mandatul de negociere „nu este necesară“ pentru a atinge obiectivele UE.

„Excluderea totală a unui sector înseamnă a ne limita ambiţia pentru ansamblul negocierilor. Acest lucru riscă să pună în pericol interesul european într-un sector unde UE are de asemenea interese ofensive“, a explicat Barroso.

Pe de altă parte, portughezul susţine „sus şi tare“ că excepţia culturală nu este negociabilă: „Diversitatea culturală, pilon fondator al Uniunii Europene, va fi pe deplin protejată în viitoarele negocieri cu SUA“.

Mungiu, Mihăileanu şi Costa-Gavras, la negocieri

Numai că cineaştii care s-au întâlnit cu el nu s-au lăsat păcăliţi şi s-au declarat extrem de dezamăgiţi (este uşor să ne reamintim cum Comisia Europeană şi mai multe state au semnat, pe ascuns, controversatul ACTA, trântit în cele din urmă în Parlamentul European, după ce întreaga tărăşenie ieşise la suprafaţă şi începuse să miroasă urât).

„Pentru ce să păstreze în interiorul negocierilor un lucru pe care va refuza să îl pună în discuţie? Ar fi mai bine să-l excludem complet de acum. Cultura nu este o marfă, nu putem să o punem pe masă ca pe maşini, lămpi sau şuruburi“, şi-a exprimat nemulţumirea cineastul român stabilit în Franţa, Radu Mihăileanu (foto). El a participat la discuţiile cu Barroso alături de regizorii Cristian Mungiu, Costa-Gavras, Lucas Delvaux, Daniele Luchetti şi Dariusz Jablonski, cu toţii având-o în frunte pe actriţa fraceză Berenice Bejo (premiată recent la Cannes).

Costa-Gavras a fost şi mai dur, afirmând, după întâlnire, că Barroso „este un om periculos pentru cultura europeană“ şi că „va aplatiza totul“.

Rămâne de văzut care va fi până la urmă mandatul negociatorilor europeni şi dacă discuţiile vor mai începe sau nu pentru moment. Răspunsul ar trebui să vină în aceste zile. Cert este însă că presiunea Statelor Unite se dovedeşte puternică. Guvernul american a atenţionat deja Bruxellesul că exceptarea industriei de film din negocierile comerciale transatlantice ar putea atrage un val de solicitări din partea Washingtonului pentru excepţii similare, ceea ce ar pune în pericol un acord comprehensiv. SUA speră ca startul oficial al negocierilor privind acordul de liber-schimb cu UE să fie dat săptămâna viitoare la reuniunea G8 din Irlanda de Nord.

Pe o piaţă europeană deja invadată şi acaparată în bună parte de producţiile hollywoodiene, slăbirea filmului european aşa cum îl ştim ar putea însemna intrarea pe un drum periculos. Sau, aşa cum a spus actriţa Berenice Bejo, premiată luna trecută la Cannes şi devenită celebră în întreaga lume după succesul filmului mut „The Artist“, cea mai mare temere este că vor exista numai filme comerciale cu bugete mari, iar diversitatea va fi distrusă.

UPDATE

Chiar dacă, în cele din urmă, Franţa rămăsese vineri singură împotriva celorlalte 26 de state în opoziţia faţă de includerea audiovizualului în negocierile comerciale cu SUA, Parisul a avut câştig de cauză. Cel puţin pentru moment. După 12 ore de discuţii între miniştrii Comerţului din UE, Comisia Europeană a anunţat vineri noapte că a fost aprobat mandatul pentru negocierile cu Washingtonul, fără că acesta să cuprindă şi cinematografia.

Excepţia culturală va fi protejată. Compromisul obţinut prevede însă că această chestiune ar putea reapărea în discuţie pe parcurs, dacă negociatorii UE vor considera necesar. Adică întregul scandal ar putea reizbucni. Barroso a fost învins pentru moment.

Foto: wikipedia, cinemarx.ro, cinemagia.ro

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 11-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest ce va avea loc între 23 octombrie și 1 noiembrie. Timp de zece zile spectatorii vor putea vedea cele mai noi titluri de la Cannes 2020 și din selecția celor mai importante festivaluri de film din lume la drive-in dar și outdoor.

19
/10
/20

„Spiral/ Spirala”, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia.

19
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Programat să poată fi văzut la noua ediţie a Festivalului "Les Films de Cannes à Bucarest" (23 octombrie - 1 noiembrie), adaptată condiţiilor de pandemie, „Mandibules” (2020), cel mai recent film al excentricului regizor francez Quentin Dupieux, este o comedie absurdă a cărei lejeritate este şi marele său atu.

18
/10
/20

Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediției a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc în perioada 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România.

18
/10
/20

Cinema ARTA este, în prezent, cel mai vechi cinematograf din România care încă își păstrează funcțiunea. Istoria lui nu este doar istoria unui loc, ci el reflectă istoria ultimului secol în care se intersectează straturi din istoria orașului, a filmului, precum și straturi ale memoriei – straturi subiective, personale.

16
/10
/20

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest va continua să aducă în această toamnă cinefililor multe din filmele și evenimentele așteptate, însă se reorganizează, urmând ca în perioada preconizată, 23 octombrie – 1 noiembrie, sa pună accentul pe evenimente desfășurate online, în aer liber, dar și la drive-in, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară – care vor fi la momentul respectiv.

15
/10
/20

PREVIEW Două filme realizate de regizori consacrați și două debuturi pot fi văzute online, gratuit, pe platforma TIFF Unlimited, între 16 şi 22 octombrie, în cadrul CinePOLSKA. Mirela Lazăr, coordonatoarea CinePOLSKA din partea Institutului Polonez, vorbește într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre selecție și ediția specială din acest an.

15
/10
/20

Ediția #15 a eXplore festival - Bucharest International Dance and Performace festival se va desfășura anul acesta între 16 și 25 octombrie la Muzeul Național al Literaturii Române, WASP Working Art Space and Production, Muzeul Municipiului București: Muzeul Theodor Aman, Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei, Palatul Suţu, online, pe eXplore festival și WASP Working Art Space and Production dar și on-air, pe Radio Guerrilla.

13
/10
/20

O adaptare fermecătoare a nuvelei pentru copii scrise și ilustrate de artistul Italian Dino Buzatti în 1945, „Vestita invazie a urșilor în Sicilia/ The Bears’ Famous Invasion of Sicily” (r. Lorenzo Mattotti) se vede pentru prima dată în România în deschiderea celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest.

Pagina 1 din 27312345...102030...Ultima »