Lucrări din mămăligă
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrari-din-mamaliga/

Asociaţia CRIES-Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare invită artişti români să lucreze cu mămăligă, în cadrul rezidenţei artistice Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, la Timişoara.

Un articol de Liliana Matei|21 iulie 2019

Provocarea constă în crearea unor lucrări de artă contemporană care să investigheze relația dintre cultură și hrană ca parte a patrimoniului imaterial. Vor fi selectați 3 artiști, ale căror lucrări vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare. Candidaturile se înregistrează între 16 și 31 iulie 2019, iar rezidența se desfășoară în perioada 15 -30 august 2019. Artiștii vor avea oportunitatea de a-și desfășura perioada de rezidență la Casa Jecza, gestionată de Fundația Triade din Timișoara, spațiu ce păstrează aerul boem şi cultivat al trecerii artistului Peter Jecza, sute de lucrări de artă, alături de semne ale unei intimităţi delicate.

Proiectul „Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar” urmărește creșterea nivelului de conștientizare a publicului cu privire la importanța hranei ca parte a patrimoniului imaterial.

Artiștii din domeniul artelor plastice și vizuale din țară sunt invitați să candideze pentru o rezidență artistică în care le este oferită oportunitatea de a crea obiecte de artă contemporană care valorizează tematica hranei și de a se exprima creativ într-un demers artistic susținut financiar. Materialul de lucru pentru lucrările finale este mămăliga.

Proiectul pornește de la premisa complexității relației dintre hrană și cultură, de la problematica mâncării ca vector cultural într-o lume globalizată, punând în discuție relația dintre gusturi și valori, structuri și moștenire sociale, și urmărește cercetarea asupra practicilor legate de mâncare, mâncatul împreună, partajarea hranei, povestirile schimbate deasupra mesei și celelalte ritualuri asociate cu hrana.

„Hrana reprezintă o bază pentru identitatea personală, un vehicul prin care structura socială influențează indivizii, un obiect care manifestă tendințe culturale și sociale pe termen lung, un transportator de sens cultural” consideră Mihaela Vețan, inițiator al proiectului.

Produs alimentar preparat din făină de porumb, fiartă în apă și mestecată, mămăliga reprezintă un simbol cultural, fiind un surogat al pâinii și un aliment auster, asociat istoric unei culturi a rezilienței și bucătăriei claselor de jos. Produsă ocazional și din alte făinuri decât cea de mălai, astăzi este preparată prin excelență din porumb. Deși are o tradiție românească, mămăliga este prezentă și în alte culturi europene, fiind în fapt un aliment derivat din terciul de cereale atestat încă din perioada romană antică.

Criterii de aplicare la rezidență

Dosarul de aplicare la rezidența Gastronom trebuie să conțină:

  • Descrierea textuală a proiectului de lucrare ce urmează a fi fi transpus în mămăligă, inclusiv cu detalii tehnice. Acesta va ține cont de specificul materialului – rezistență, maleabilitate etc. și de necesarul de armătură (dacă e cazul);
  • Machetă – schiță desenată și scanată sau schiță 3D;
  • Un link către un portofoliu de lucrări anterioare.

Aplicația se trimite exclusiv online la adresa [email protected].

Fiecare artist beneficiază de o remunerație în cuantum de 5.000 lei și decontarea cheltuielilor de drum, cazare și masă în perioada rezidenței. Lucrările vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare, în contexte culturale și sociale specifice.

Calendarul rezidenței:

16-31 iulie 2019 – primire candidaturi artiști

Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/2433731713339285/

1-7 august 2019 – jurizare lucrări

15-31 august 2019 – participare rezidență și creare lucrări

4-8 septembrie 2019 – prezentare publică lucrări

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.