Mad Max: Fury Road. Triumful imaginației
https://www.ziarulmetropolis.ro/mad-max-fury-road-triumful-imaginatiei/

CRONICĂ DE FILM După noul (dar, în esenţă, vechiul) „Mad Max: Fury Road”, 90% din regizorii hollywoodieni de blockbustere ar trebui demişi pentru lipsă flagrantă de imaginaţie, într-atât de sterpe par filmele lor în comparaţie cu spectacularul dezinvolt al lui George Miller.

Un articol de Ionuţ Mareş|17 mai 2015

Australianul George Miller (și coscenariștii săi – Brendan McCarthy și Nick Lathouris) păstrează simplitatea narativă consacrată a clasicei serii întrerupte în 1985, trilogie (la acea vreme) devenită cult.

Aceeași lume postapocaliptică ce nu se cere explicată, ce nu necesită enunțarea cauzelor, pentru că ceea ce (mai) contează este reflexul supraviețuirii. Și speranța.

Din această perspectivă, filmul intră în coliziune frontală și violentă cu masa filmelor de buget uriaș de la Hollywood, ai căror creatori consideră că plot twist-urile presupus sofisticate și abuzul de CGI pot camufla deficitul de creativitate și de originalitate vizuală.

„Mad Max: Fury Road” funcționează după logica unui coșmar, a cărui exorbitantă derulare are capacitatea rară de a nu induce și sentimentul vinovăției pentru plăcerea estetică pe care o poate declanșa.

Filmul lui Miller reușește să dea un nou sens ideii de ostentație: explozia neîntreruptă de imaginație, care atinge până și cel mai insignifiant și neașteptat detaliu de scenografie, transformă spectacularul în normă, în firesc, în obișnuință.

Expresivitatea plastică și coregrafia din fiecare cadru și ritmul ce îmbină articulat momentele (ultra)dinamice cu pauzele de respiro ușurează accesul într-un univers de o stranietate seducătoare. O gramatică cinematografică a cărei exuberanță este imposibil de reprodus. Este ceea ce face diferența între un film de autor (fie și în limitele reformate ale unui gen) și un produs de serie.

Miller reușește un echilibru între efectele de tip vechi, retro – explozii, cascadorii și urmăriri de vehicule în deșert, prin care noua producție se recuplează la primele trei filme ale seriei – și câteva din efectele de ultimă generație (care dau rateu o singură dată – în cazul unei furtuni de nisip, mult prea artificială raportat la dezinvoltura imperceptibilă a restului). De aceea, chiar dacă filmul ar fi funcționat, probabil, și în 2D, 3D-ul îl conectează la obișnuința noilor consumatori de cinema de (mare) public.

Apelul la sensibilitățile momentului se face și prin adăugarea unui personaj feminin central, Furiosa (Charlize Theron), care îl aruncă de multe ori în plan secund pe taciturnul Max (jucat de Tom Hardy în aceeași notă reținută stabilită de Mel Gibson), și a două grupuri de amazoane de ocazie (unele tinere și altele în vârstă), idee care asigură o tematică apăsat feministă. Iar portretul uneia din grupările de rebeli angrenate în războiul pentru resurse seamănă cu imaginea livrată de media cu defilarea de forțe a unor jihadiști.

„Mad Max: Fury Road” este printre puținele exemple de blockbustere care își justifică renumele și tam-tam-ul din jurul lansării. Două ore de escapism de înaltă ținută.

INFO

Mad Max Fury Road (SUA, 2015)

Regia: George Miller

Cu: Tom Hardy, Charlize Theron, Nicholas Hoult

Rating: ●●●●○

02
/06
/22

Pe 8 și 9 iunie, bibliotecarii din județul Gorj vor participa la un nou atelier de educație media organizat de Asociația One World Romania și Mediawise Society – centrul de resurse și formare în domeniul educației pentru competențe media și digitale din România. Am deschis seria de cursuri în Dâmbovița și Tulcea, unde au participat peste 45 de bibliotecari din cele două județe.

02
/06
/22

Lungmetrajele „Light Sleeper”, cu Willem Dafoe și Susan Sarandon în distribuție, și „Dom Hemingway”, cu Jude Law și Mădălina Ghenea, vor avea premiera la Warner TV în primul weekend din luna iunie. „Viața de noapte/ Light Sleeper”, scris și regizat de Paul Schrader, scenarist al unor filme ca „Taxi Driver” și „American Gigolo”, a avut premiera în competiția Berlinalei din 1992.

02
/06
/22

Filmul documentar Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va fi prezentat, începând cu 6 iunie, în cadrul programului FilMARe a Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Delta Bucureștiului este al doilea documentar de lungmetraj al regizoarei, cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013). Povestea este spusă prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, filmul urmând să aibă premiera în cinematografe în toamna acestui an.

31
/05
/22

Vara începe cu o veste bună – sau, mai degrabă, două! Centrul Ceh vă invită din nou la proiecții de film pe strada Ion Ghica 11. Documentary Mondays și Fiction Tuesdays reîncep pe 6 și 7 iunie, după ce timp de 2 ani s-au desfășurat în format online. Iubitorii de filme cehe și de documentare pot vizita din nou unul dintre cele mai îndrăgite institute culturale din București, unde sunt așteptați cu bere cehă și o atmosferă prietenoasă.

25
/05
/22

La doar un an de la redeschiderea cinematografelor din țară (post pandemie), lanțul de cinematografe Cineplexx face anunțul primei investiții importante: First Class Cinema – serviciul premium de la Cineplexx Băneasa. Deschisă publicului cinefil din 25 mai, locația VIP reprezintă o reconfirmare a angajamentului pe care compania și l-a luat pentru dezvoltarea industriei naționale și menținerea experienței de cinema în topul preferințelor românilor.