Faimoasa artistă Marina Abramović (67 de ani) a stabilit deja detaliile pentru propria înmormântare, care va avea muzică live, elemente de artă performativă şi de comedie neagră, plus haine colorate.
Un articol de Liliana Matei|3 iulie 2015
Într-un discurs pe care l-a ținut la Sydney – anunță ziarul britanic The Guardian – artista și-a citit manifestul, a cărui concluzie este că „un artist trebuie să moară conștient, fără frică” și că „înmormântarea este ultima operă a artistului, înainte de plecare”.
Povestind despre scenariul propriei înmormântări, Abramović a spus că un artist trebuie să lase instrucțiuni, pentru ca totul să se desfășoare exact așa cum vrea el: „Eu vreau să am trei Marine. Bineînțeles, una va fi reală, celelalte două false, pentru că nu poți avea trei corpuri. Dar vreau să am trei Marine, înmormântate în trei dintre orașele în care am trăit cel mai mult: Belgrad, Amsterdam și New York. Nimeni nu va ști unde este îngropat corpul real.”
Artista s-a hotărât să-și planifice „ultima operă” după ce a participat la înmormântarea prietenei ei, scriitoarea Susan Sontag, la cimitirul Père Lachaise din Paris, în 2004. „A fost cea mai tristă înmormântare la care am participat vreodată, iar ea a fost una dintre cele mai minunate ființe pe care le-am întâlnit. Era plină de viață, curioasă și un scriitor incredibil. M-am întors la New York și m-am dus direct la avocat; i-am spus că înmormântarea mea nu va fi așa. Și apoi am creat întreg scenariul.”
Citiți și: Fenomenul Marina Abramovic: cum să reînveţi să bei apă
Participanții vor fi rugați să se îmbrace colorat. „Vreau ca Antony Hegarty din Antony and the Johnsons, care este un cântăreț minunat și un prieten al meu, să cânte «I did It My Way». Încă nu a acceptat, dar cred că va fi atât de trist când voi muri, încât probabil că o va face.”
Hegarty and Abramović au apărut împreună în show-ul „Moartea și viața Marinei Abramović”, de Robert Wilson, prezentat la Festivalul internațional din Manchester, în 2011.
Într-un interviu recent, Abramović a vorbit despre cele trei părți ale personalității sale: „Prima Marina e foarte eroică. Pur și simplu merg pe mâna ei, nu-mi pasă de câtă durere este în interior. Apoi este o a doua Marina, foarte diferită, foarte spirituală, foarte emoțională. Și apoi este a treia căreia îi plac la nebunie prostiile.”
La Sydney, Abramović a vorbit despre orginea artei sale, despre timpul petrecut alături de comunitățile indigene din deșertul vest-australian, de planurile pentru construirea unui institut în New York, care să îi poarte numele. Institutul va conține și o bancă de sânge, o colecție de mostre de sânge de la 250 dintre cei mai inspiraționali artiști, filozofi, oameni de știință și oameni din culturi indigene.
„Am acestă carieră lungă de 45 de ani, dar nu mă uit niciodată în urmă”, a declarat Abramović. „Mă uit doar către viitor căci, dacă îmi privesc trecutul, am impresia că ar fi trebuit să fiu moartă până acum.”
