Marius Florea-Vizante, 43. La mulţi ani!
https://www.ziarulmetropolis.ro/marius-florea-vizante-43-de-ani-la-multi-ani/

„Meşterul Radu Beligan m-a încurajat să folosesc porecla Vizante, pe care am căpătat-o prin calsa a IX-a, ca nume de scenă. Eram deja actor la „Naţional”, urma să joc în primul spectacol ca profesionist şi meşterul Beligan a văzut afişul şi mi-a zis: „Da’ tu nu joci în ăsta?”. „Ba da.” „Păi, unde, că nu eşti. Ce, faci figuraţie?” „Nu, maestre, sunt acolo, printre primii.” „Păi, cum? Nu te cheamă Vizante?” „Nu, asta e porecla.” „Atunci cum te cheamă?” „Marius Florea.” „Hm, păi ăsta e nume de actor? Du-te repede să schimbi afişul, pune Vizante!” Şi, de atunci, din primăvara lui 1998, am ca nume de afiş Marius Florea-Vizante”. Îndrăgitul actor împlineşte, astăzi, 43 de ani.

Un articol de Petre Ivan|12 august 2015

Născut în Oradea pe 12 august 1972, Marius Florea-Vizante a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1997), la clasa profesorului Gelu Colceag, după ce făcuse trei ani de Teatru şi la Universitatea Hyperion.

În perioada 1997-2002 a fost angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti, iar din 2002 este actorul Teatrului de Comedie.

A fost colaborator la mai multe emisiuni TV, debutând în 1997 la „Grupul Vouă”, dar şi producătorul spectacolului de scenete umoristice „Filarmonica de comedie”.

Printre cele mai cunoscute pelicule în care a jucat Marius Florea Vizante se numără filmele lui Nae Caranfil: fiind „Filantropica” (2002), „Restul e tăcere” (2007) şi „Closer to the Moon” (2014).

Într-o zi, după ce deja avusesem câteva roluri minore la Teatrul de Comedie, mi s-a spus că domnul Nae Caranfil face un film şi mă cheamă la casting… După ce am închis telefonul, m-am aruncat în genunchi de fericire, ca fotbaliştii, pe mocheta din sufragerie, şi mi-am julit amândoi genunchii. – Marius Florea-Vizante,

Foto: Marius Florea-Vizante – cinemagia

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.