Marsilia, capitală culturală europeană în 2013, vrea să părăsească rubrica „fapt divers”
https://www.ziarulmetropolis.ro/marsilia-capitala-culturala-europeana-in-2013-vrea-sa-paraseasca-rubrica-fapt-divers/

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani. Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, […]

Un articol de Andrada Văsii|11 ianuarie 2013

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani.

Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, expoziţii Rodin, retrospectivă majoră despre modernismul din pictură – sunt doar câteva dintre evenimentele ce vor fi organizate la Marsilia şi în întreaga Provence, în care tematica mediteraneană va fi axul central, informează AFP.

Sâmbătă, locuitorii din Marsilia sunt invitaţi să deschidă ei înşişi festivităţile: printr-o paradă de lumini în cartierul nordic al oraşului, apoi printr-o „mare adunare” în centrul oraşului, urmate de un mare foc de artificii. Organizatorii mizează pe participarea a circa 300.000 de persoane.

Începând de vineri, locuitorii din Marsilia vor avea ocazia de a descoperi un Vieux-Pont înfrumuseţat, muzee renovate şi alte obiective construite special pentru acest eveniment.

Pentru ei, „Marseille Provence 2013” este deja un catalizator de proiecte, cu peste 660 de milioane de euro investite în 20 de şantiere culturale.

Sâmbătă, preşedintele francez, François Hollande, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor pune ultima piatră la temelia viitorului Muzeu al civilizaţiei Europei şi al Mediteranei (MUCEUM), care va fi inaugurat în iunie, în apropiere de port, cu deschidere spre mare.

„Marsilia are nevoie de ceva romanesc, să iasă din sfera acelor lucruri urâte care s-au povestit despre ea în ultima vreme”, a spus Fanny Broyelle, şef al acestui proiect.

Afectată de şomaj (12%) şi de dificultăţi sociale, Marsilia a apărut cu regularitate în ultimele luni în mass-media din cauza numeroaselor reglări de conturi, asociate traficului de droguri, care au zguduit oraşul. Acest fapt a determinat Guvernul francez să anunţe la începutul lunii septembrie 2012 un plan de acţiune împotriva criminalităţii şi a economiei subterane care au afectat anumite cartiere.

Camera de comerţ din Marsilia mizează pe încasări directe de 1 miliard de euro – fără să poată însă să estimeze numărul locurilor de muncă ce vor fi create. Municipalitatea speră să aibă 2-3 milioane de vizitatori extraregionali suplimentari şi o creştere cu 20% a locurilor de muncă din domeniul turistic.

Pentru moment, rezervările hoteliere nu se ridică la nivelul aşteptărilor, întrucât gradul de ocupare era, sâmbătă, de doar 25%.

Jean-Luc Gosse, preşedintele unei asociaţii de comercianţi din Marsilia, consideră că „trebuie ca tot mai mulţi turişti să iasă de pe cărările deja bătute”. „Depinde doar de noi să creăm evenimente, să prezentăm lumii întregi modul în care arată viaţa locuitorilor din Provence. Aici nu trăiesc doar răufăcători!”, a mai spus acesta.

Sociologul Jean Viard, care afirmă că toţi locuitorii din Marsilia s-au implicat în acest proiect, într-un elan de mândrie, consideră că pariul a fost deja câştigat: „Important a fost să câştigăm (în 2008) titlul de capitală culturală europeană. Marsilia se afla în căutarea unei recunoaşteri internaţionale”.

Marsilia speră să urmeze exemplul dat de Lille, un oraş din nordul Franţei, care a beneficiat de pe urma efervescenţei din 2004, generând numeroase manifestări şi edificii culturale într-o metropolă devenită dintr-odată atractivă şi cu o imagine îmbunătăţită.

Însă principala reuşită a oraşului Lille din 2004 a fost „aceea că a redat o adevărată mândrie locuitorilor, care şi-au dat seama că trăiesc într-o regiune a culturii”, a declarat primarul localităţii, Martine Aubry.

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu, printre care şi Sibiu, în 2007. Din anul 2000, acest titlu poate fi împărţit între două oraşe.

În 2013, cea de-a doua capitală europeană culturală este oraşul Kosice din Slovacia. Festivităţile de inaugurare a acestui eveniment sunt prevăzute pentru 19 şi 20 ianuarie.

Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care obţine acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

 

 

Sursa: Mediafax

22
/02
/17

Într-o zi de 22 februarie se năștea actrița italiană Giulietta Masina, al cărei destin a fost legat de o altă biografie celebră din lumea filmului, cea a regizorului Federico Fellini, soţul ei. Tot într-o zi de 22 februarie se năștea poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu, cel care va consacra în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira, și se stingea din viață Andy Warhol, unul dintre cei mai reprezentativi artişti americani ai mişcării pop.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

21
/02
/17

Foștii membrii Beatles Paul McCartney și Ringo Starr au avut prima lor colaborare după șapte ani. Veteranii muzicieni, singurii membri în viață ai celebrului grup din Liverpool, s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute pentru o colaborare de studio la ultimul album al lui Ringo Starr.

21
/02
/17

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin” va susține un concert extraordinar pentru a marca Ziua Madrigalului, pe 26 februarie 2017, începând cu ora 17:00, la Sala de Spectacol “George Enescu” a Universității Naționale de Muzică București. Concertul este consacrat împlinirii a 92 de ani de la nașterea regretatului dirijor și compozitor Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal.

21
/02
/17

În fiecare an, la 21 februarie, se celebrează Ziua Internațională a Limbii Materne, un eveniment ce promovează diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume.

20
/02
/17

La împlinirea a 165 de la naşterea lui I.L. Caragiale, Casa de Producţie TVR prezintă în această seară, de la ora 20.10, la TVR2, spectacolul „Al matale, Caragiale”, în regia lui Mircea Cornişteanu. Din distribuție fac parte regretații actori Radu Beligan, Mircea Albulescu și Șerban Ionescu.

20
/02
/17

Profesorul universitar Jean-Pierre Sirois-Trahan a descoperit în arhivele Centrului Naţional al Cinematografiei din Canada un film alb-negru care l-ar reprezenta pe scriitorul francez Marcel Proust, literatul considerând că montajul este singurul existent care îl înfăţişează pe scriitor.

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.