„Marţi, după Crăciun”, de Radu Muntean, în cinematografele din Spania
https://www.ziarulmetropolis.ro/marti-dupa-craciun-de-radu-muntean-in-cinematografele-din-spania/

Filmul regizorului român Radu Muntean, „Marţi, după Crăciun”, are vineri premiera în cinematografele spaniole, după ce la Festivalul de Film de la Gijon din 2010 a obţinut cele mai importante premii, pentru cel mai bun film şi pentru cei mai buni actori – Mimi Brănescu, Maria Popistaşu şi Mirela Oprişor – şi a fost proiectat […]

Un articol de |21 septembrie 2012

Filmul regizorului român Radu Muntean, „Marţi, după Crăciun”, are vineri premiera în cinematografele spaniole, după ce la Festivalul de Film de la Gijon din 2010 a obţinut cele mai importante premii, pentru cel mai bun film şi pentru cei mai buni actori – Mimi Brănescu, Maria Popistaşu şi Mirela Oprişor – şi a fost proiectat în avanpremieră la ciclul de film românesc organizat de ICR Madrid în iarna anului 2011. Două cronici despre film apar vineri în două prestigioase cotidiene spaniole, La Razon şi El Pais.

 

Sub titlul „Sfârşitul inocenţei”, El Pais scrie că al 12-lea film românesc proiectat în cinematografele din Spania menţine constantele mişcării cinematografice – prin prisma contemporaneităţii, a suprarealismului sau a conştiinţei politico-sociale – însă apar şi noutăţi. Radu Muntean schiţează un portret al clasei medii din ţara lui, până acum nesupusă atenţiei, şi cu o capacitate de a genera emoţii care, în ciuda apartenenţei la cinematografia socială, se îndepărtează de „bisturiul crud” al colegilor de generaţie. Pentru cotidianul spaniol, Muntean abordează în povestirea sa viaţa dublă a unui bărbat însurat care îşi îndeplineşte sarcinile foarte atent, separat, însă, aceste sarcini adunate se reduc la o existenţă care nu se potriveşte. Să fim în faţa posibilităţii ca un bărbat să fie îndrăgostit, deşi diferit, de două femei şi de două vieţi? se întreabă El Pais.

Cotidianul spaniol consideră că acest film este departe de „autocompătimirea narativă a insuportabilului film Aurora /de Cristi Puiu/”, care a avut recent premiera, şi pe care cotidianul îl consideră „cea mai proastă contribuţie românească în Spania”, dar şi departe de camera nervoasă din filme precum „Patru luni, trei săptămâni şi două zile” – totemul mişcării. Muntean îşi spune istoria cu delicateţe, prin planuri fixe de multe minute, care nu se destructurează niciodată, ca urmare a naturalităţii situaţiilor, interpretărilor şi calităţii scenariului. Astfel, cu fiica în centrul luptei – sau lipsei acesteia – regizorul român povesteşte cu scop dublu sfârşitul inocenţei: al copilei, care curând nu va mai crede în Moş Crăciun, şi nici în mama sau tata, şi al României care, cu progres, poate semăna chiar cu Norvegia, se încheie cronica.

Pe de altă parte, La Razon scrie despre „un triunghi rotund”. „Cine are două femei, îşi pierde sufletul; cine are două case, îşi pierde capul” – acest proverb inteligent ar putea servi drept ilustraţie pentru îndoielile amoroase ale protagonistului din „Marţi după Crăciun”, consideră cotidianul spaniol, arătând totodată că povestea lui Paul, un bărbat de patruzeci de ani care are sufletul împărţit între soţie şi amantă, ar fi extrem de veche, dacă nu am fi avut privilegiul de a o vedea din perspectiva unui naturalism riguros, implacabil. Propunerea lui Muntean nu există în afara camerei de luat de vederi, ci în faţa ei, pentru a-l transforma pe spectator în martor al unei intimităţi privilegiate, la care cu siguranţă nu ar trebui să aibă acces.

Lui Muntean îi ajung un pic mai mult de douăzeci de planuri pentru a capta, în timp real, ce se petrece înainte de marţi din titlu – ziua nesigură a unei vieţi noi pentru trei personaje doborâte de neliniştea sentimentelor lor. Iar această nelinişte reiese din tot ceea ce fac: când cumpără cadouri de Crăciun, când se reuneşte trio-ul între plombe şi ortodonţie, la cina din noaptea de ajun, în care normalitatea lumii se loveşte de ceea ce ascund aparenţele, şi în memorabila scenă în care Paul spune adevărul. Există atâta adevăr în gradarea acestor stări de spirit care înfierbântă, încât este greu până şi să clipeşti, consideră La Razon, însă cel mai surprinzător este faptul că Muntean menţine aceeaşi distanţă de personajele sale, şi camera înregistrează numai comportamentele lor, adică nu există păreri, nu există judecată, ci doar o capacitate de observare rezervată numai marilor cineaşti.

 

Sursa: Agerpres

02
/03
/17

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”din București vă invită sâmbătă, 4 martie, ora 14, sala 112A la evenimentul prilejuit de lansarea celui de-al II-lea volum „MasterPlot” în cadrul „Uși Deschise" UNATC 2017, ediția a XXI-a.

02
/03
/17

Opera Națională București prezintă evenimentul lunii martie, premiera spectacolului de balet Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev, vineri, 10 martie, și duminică, 12 martie. Regia și coregrafia sunt semnate de Renato Zanella, coordonatorul artistic al baletului ONB.

02
/03
/17

Cine decide cine trăiește și cine moare? Cine stabilește superioritatea, inferioritatea sau dreptul la viață al unui om, al unei etnii, al unui popor? De-a lungul istoriei, oamenii au ales mereu să ucidă și au făcut-o justificându-se cu cele mai pure concepte: binele suprem, evoluția etc. Sâmbătă, 4 martie și duminică, 5 martie, de la ora 19.00, la Sala 2 a Teatrului Național vor avea loc primele două reprezentații ale spectacolului “Controversa de la Valladolid” de Jean-Claude Carrière, în regia lui Radu Jude.

02
/03
/17

Tabloul "Bauerngarten", de Gustav Klimt, s-a vândut miercuri seara la Sotheby's Londra cu 48 de milioane de lire sterline, stabilind al treilea cel mai ridicat preț pentru o operă a artistului vândută în Europa.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

28
/02
/17

Festivalul Internațional de Film DaKINO aduce la București, în proiecții speciale, în premieră în România, o serie de filme nominalizate la Premiile Oscar. Evenimentul va avea loc în perioada 1-5 martie la: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Cinema PRO, Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea.

28
/02
/17

Din 1 și până în 31 martie, “Ascultă 5 minute de muzică clasică” în spaţii neconvenţionale - hipermarketuri, mall-uri, librării, muzee - graţie unui proiect Radio România Muzical, unicul post românesc dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz. Campania “Ascultă 5 minute de muzică clasică” a pornit în octombrie 2010 și de atunci s-a derulat bianual, pe parcursul lunilor martie și octombrie.

28
/02
/17

Între 1-5 martie 2017 la Cinemateca Union din Bucureşti va avea loc o retrospectivă In Memoriam, a filmelor regizate de Radu Gabrea, unde spectatorii vor putea vedea o selecţie de 10 filme regizate de regretatul cineast român. Filmele vor fi precedate de documentarul Interviuri cu Radu Gabrea. Intrarea va fi liberă.

28
/02
/17

Între 28 martie și 2 aprilie, în parteneriat cu Arsenal - Institute for Film and Video Art și cu sprijinul generos al Goethe-Institut, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF oferă publicului românesc rara oportunitate de a viziona câteva dintre cele mai provocatoare titluri din selecția prestigiosului Festival Internațional de Film de la Berlin, din secțiunea sa de avangardă: Berlinale Forum Expanded.

28
/02
/17

„Moonlight” / „În lumina lunii” a câștigat, ieri dimineață, premiul pentru Cel mai bun film la cea de-a 89-a ediție a galei Premiilor Oscar. Drama scrisă și regizată de Barry Jenkins a mai obținut statuetele pentru Cel mai bun actor în rol secundar (Mahershala Ali) și Cel mai bun scenariu adaptat (Barry Jenkins). Din 10 martie, Moonlight poate fi văzut în cinematografele din țară, distribuit de Transilvania Film.

28
/02
/17

CORESPONDENŢĂ DE LA BERLIN Despre filmul maghiar câştigător al Ursului de Aur, „A Teströl és Lélekröl”/„On Body and Soul”, regizat de Ildikó Enyedi. Şi despre „The Dinner”, în regia Oren Moverman şi cu Richard Gere şi Steve Coogan - o dramă americană desfășurată în jurul unei cine dintr-un restaurant simandicos.