Maryse și Georges Wolinski. Dublă lansare de carte la București și la Timișoara
https://www.ziarulmetropolis.ro/maryse-si-georges-wolinski-dubla-lansare-de-carte-la-bucuresti-si-la-timisoara/

Titlurile „Dragă, mă duc la Charlie”, o confesiune sinceră şi tulburătoare despre faţa ascunsă a tragediei care a zguduit Parisul şi întreaga lume, şi „Dragoste cu năbădăi”, album cu ilustraţii semnate de Georges Wolinski, ucis în atentatul de la „Charlie Hebdo”, vor fi lansate de Editura ALL, la Bucureşti şi la Timişoara, în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Un articol de Liliana Matei|26 ianuarie 2017

Astfel, marți, 31 ianuarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu din București, evenimentul îi are ca invitați pe Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir și Alex Ștefănescu.

Iar joi, 2 februarie, de la ora 18.00, la Institutul Francez din Timișoara, vor vorbi Cornel Ungureanu, Radu Ciobotea, Marcel Tolcea, Cyrille Fierobe (directorul Institutului Francez Timișoara) și Vasile Popovici.

Ambele evenimente vor fi moderate de traducătorul cărților, Tudorel Urian.

Cartea Dragă, mă duc la Charlie mi-a oferit o şansă unică: aceea de a privi evenimentele pe care le ştiam din imediata apropiere a uneia dintre victime: soţia lui Georges Wolinski. Experienţa este covârşitoare. Totul se amplifică până la o stare greu de imaginat. Pe măsură ce am realizat traducerea (am făcut-o în fix zece zile), am locuit în mintea şi în inima lui Maryse Wolinski. Mi-am modificat stările de spirit în funcţie de ale ei, am grăbit sau am încetinit ritmul scrierii simţind-o că a făcut acelaşi lucru. De pildă, halucinantul traseu al asasinilor spre redacţia «Charlie Hebdo» l-am scris cu pauze lungi, dorind instinctiv să le prelungesc drumul în speranţa deşartă că ar putea interveni ceva care să schimbe deznodământul”, spune Tudorel Urian despre experiența traducerii cărții „Dragă, mă duc la Charlie”, de Maryse Wolinski.

O zi banală care se transformă într-o tragedie fără sfârșit

Maryse și Georges erau căsătoriți de 47 de ani. O zi absolut banală, din care nu lipsesc plictisitoarele ritualuri casnice de dimineață și obișnuitele discuții administrative între soți, se transformă într-un coșmar fără sfârșit. Ritmul și stilul relatării sunt în perfectă armonie cu stările de spirit ale autoarei la diversele ore ale acelei zile fatidice. Pentru Maryse, desenatorul-vedetă de la „Charlie Hebdo” nu a fost Wolinski, așa cum era știut de o lume întreagă, ci Georges, pur și simplu. Un om cu bune și cu rele, cu tabieturi enervante, dar și cu momente de exaltare, de care o legau o sumedenie de emoții și amintiri. Replici cu sau fără miez, rostite într-un moment sau altul, zâmbete abia schițate sau expresii de tristețe ori de melancolie, păstrate într-un colț de memorie, obiecte dragi și poze vechi completează de minune imaginea omului și a artistului Georges Wolinski.

Ultima replică auzită, în momentul în care soțul ei închidea pentru ultima oară ușa casei lor, „Dragă, mă duc la Charlie”, devine un laitmotiv al cărții. Alături de această replică, apare și întrebarea care îi străbate ca un fir roșu paginile: „De ce?”. Cititorii au rareori ocazia să citească un text atât de tensionat din punct de vedere existențial, aflat, de multe ori, aproape de limita suportabilității.

Album cu desene inedite, semnate de Georges Wolinski

Dragoste cu năbădăi, de Georges Wolinski, este un album postum a cărui ediție originală a apărut în Franța anul trecut. Desenele sunt în mare măsură inedite, grupate tematic de soția sa, Maryse Wolinski. Ele pun în evidență acest chip al lui Wolinski de veșnic îndrăgostit, pasionat de corpul feminin, atât de des invocat în cartea ei, Dragă, mă duc la Charlie, dar și în prefața acestui album.

Este posibil ca unele dintre imagini să vă șocheze. Dar șocul nu este mai mare decât cel produs de unele versuri ale lui Emil Brumaru, de pildă. Pentru că personajul principal al acestui album este cel care privește și desenează, imaginându-și ipostaze de erotism dezlănțuit, dar și neputințe sublime, avataruri ale unei anumite vârste, la care trupul nu mai ține pasul cu vioiciunea imaginației. Paradoxal, dincolo de aceste imagini explicite, care probabil vor fi repudiate de mulți, se întind imensa candoare și zâmbetul blând ale lui Wolinski”, explică traducătorul volumului, Tudorel Urian.

Totul îi plăcea la femei: sânii abia întrezăriți sub pulover, șoldurile care se unduiau pe trotuare, fesele care se cabrau în blugi, părul care le mângâia umerii sau ceafa, decolteurile provocatoare, tocurile mereu prea înalte, vocile seducătoare, privirea de neoprit ațintită pe bărbatul vieții lor, modele mereu schimbătoare, ideile, pe care știau întotdeauna cum să și le impună, și puterea sufletului lor”, scrie Maryse Wolinski despre soțul său, în prefața albumului Dragoste cu năbădăi.

Despre Maryse Wolinski:

Maryse s-a născut la Alger în 1943 și a studiat jurnalismul. A lucrat ca ziaristă la „Sud-Ouest” și „Le Journal du Dimanche”, unde l-a cunoscut pe caricaturistul Georges Wolinski, care avea să-i devină soț. Au avut 3 copii.

Draga_ma_duc_la_Charlie-Wolinski-C1-3D-420x600Articolele lui Maryse au fost publicate în „F Magazine”, „Elle” și „Monde-Dimanche”, suplimentul lui „Le Monde”. Este autoarea mai multor romane, printre care Au Diable Vauvert, Le Maître d’amour și La femme qui aimait les hommes, devenit bestseller. A scris și romane de buzunar,Graines de Femmes, La Tragédie du Bonheur și La Chambre d’amour, precum şi numeroase scenarii pentru seriale de televiziune.

A compus versuri pentru melodii interpretate de Carlos, Bernadette Lafont, Sarah Mesguich, Catherine Bériane și Diane Tell. A transpus experiența ei tulburătoare din momentul atentatelor teroriste de la 7 ianuarie 2015, când soțul ei a fost ucis împreună cu alte unsprezece persoane în redacția „Charlie Heddo”, într-o emoționantă carte de confesiuni, Chérie, je vais à Charlie (2016), publicată în România de Editura ALL.

Dragă, mă duc la Charlie! este cea mai recentă carte scrisă de Maryse Wolinski și primul volum al autoarei tradus în limba română.

Despre Georges Wolinski:

Georges Wolinski a fost unul dintre caricaturiștii de la „Charlie Hebdo” asasinați în atentatul terorist care a avut loc pe 7 ianuarie 2015 în redacția săptămânalului satiric.

S-a născut pe 28 iunie 1934 în Tunis. Mama lui a fost tunisiancă de origine italiană, iar tatăl său de origine poloneză. A studiat arhitectura la Paris, și, imediat după absolvire, a început să deseneze.

Din 1958, ilustrațiile lui au apărut în „Rustica”, iar din 1960 a realizat și caricaturi cu teme politice. În 1961, a început colaborarea cu revista lunară de satiră „Hara-Kiri”, în care a publicat ilustrații cu teme politice, dar și erotice. Din 1961 până în 1970 a fost editor coordonator al revistei. În mai 1968, în timpul revoltelor studențești, Wolinski a înființat revista satirică „L’Enragé”, alături de Jean-Jacques Pauvert și Siné.

Dragoste_cu_nabadai-Wolinski-C1-3D-420x600La începutul anilor `70, Wolinski a colaborat cu artistul Georges Pichard pentru a crea „Paulette”, supliment care a fost distribuit împreună cu „Charlie Hebdo” și a creat reacții puternice la momentul publicării. A fost, de asemenea, redactor-șef al revistei „Charlie Mensuel”.

Creațiile lui Wolinski au apărut și în „Action”, „Paris-Presse”, „La Gueule Ouverte”, „L’ Humanité”, „Libération”,„Phosphore”, „Paris-Match”, „L’Écho des savanes” și „Charlie Hebdo”.

În ianuarie 2015, împreună cu alți șapte colegi, Georges Wolinski a fost victima atacului terorist din redacția săptămânalului satiric „Charlie Hebdo”, unde și-a pierdut viața.

Volumele „Dragă, mă duc la Charlie” și „Dragoste cu năbădai” sunt disponibile pe site-ul Editurii ALL, www.all.ro, pe site-urile partenere și în librăriile din întreaga țară.

Partenerii Grupului Editorial ALL pentru acest eveniment sunt Institutul Francez din România și Librăriile Humanitas.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.