Memoria culturală. Zece povești inedite, cu Eminescu, Brâncuși, Caragiale și Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/memoria-culturala-zece-povesti-inedite-cu-eminescu-brancusi-caragiale-si-enescu/

Ziarul Metropolis vă invită să citiţi zece articole pline de amănunte inedite despre cele mai importante personalităţi culturale din România.

Un articol de Ziarul Metropolis|18 aprilie 2015

1. Cum arăta o şedinţă de redacţie cu Eminescu şi Caragiale?

Cum se desfăşura o şedinţă de redacţie la ziarul Timpul, la sfârşitul secolului al XIX-lea? Eminescu şi Caragiale au fost colegi în redacţia publicaţiei.

tim1

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

2. Viața lui Constantin Brâncuşi: de la spălător de vase la Paris, la Coloana Infinitului

I-aţi văzut „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Pasărea măiastră”. Dar ştiaţi că Brâncuşi era şi un foarte bun povestitor? Conversaţiile sale cu ucenicii şi cu prietenii surprind teme variate: de la arta lui Michelangelo şi satul românesc, la vinul de Drăgăşani, femei şi biserică.

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

3. Sergiu Celibidache – povestea unui fenomen muzical

Un student la Politehnica din Bucureşti, sărac şi slobod la vorbă, care-şi câştiga pâinea ca pianist într-o şcoală de dans, a devenit la jumătatea secolului trecut unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori ai lumii. Îl chema Sergiu Celibidache.

Sergiu Celibidache

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

4. George Enescu: primul text pe care l-a scris în presa românească

George Enescu a acordat zeci de interviuri de-a lungul vieţii, dar a şi scris câteva texte, în limba română şi în limba franceză. Ziarul Metropolis vă prezintă primul articol scris de George Enescu şi publicat în revista „Făt-Frumos“, la 1 septembrie 1915.

George Enescu

Click pe imagine pentru a citit articolul complet!

5. Ultimele ore din viaţa lui I. L. Caragiale

I. L. Caragiale s-a stins din viaţă pe 9 iunie 1912, în exil, la Berlin. Ziarul Metropolis reconstituie, din documentele epocii, atmosfera din preajma morţii celui mai mare dramaturg pe care l-a dat România.

Caragiale

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

6. Constantin Tănase: „Toată viaţa mea m-am ferit de onoruri”

A jucat în comedii, drame, operetă, dar popularitatea şi-a cucerit-o în teatrul de revistă. Când a devenit cunoscut, Constantin Tănase era atât de bogat încât şi-a permis să facă spectacole din banii proprii şi să aducă vedete internaţionale în spectacolele sale.

constantin tanase

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

7. Eminescu – între patima discuţiilor şi cea a tutunului

Cum arăta viaţa de zi cu zi a lui Mihai Eminescu, îmbibată în cafea neagră, cu nopţi petrecute ,,în nedormire” şi cu discuţii interminabile cu prietenii? Ne-o spun chiar contemporanii lui.

eminescu

Click pe imagine pentru a citi articolul integral

8. Ștefan Iordache. Zece secrete pe care le-a aflat într-o viaţă

Ştefan Iordache a trecut prin viaţă muncind, iubind şi gustând din plin singurătatea în faţa unui pahar cu vin. A aflat ce trebuie să facă pentru a fi fericit şi de ce mai e nevoie pentru a fi complet.

Stefan Iordache

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

9. Scrisoarea pe care Horațiu Mălăele n-a mai apucat să i-o trimită lui Ceaușescu

În vara anului 1989, Horaţiu Mălăele se hotărâse să-şi ia familia şi să fugă în străinătate, departe de regimul Ceausescu. Cu o ironie usturătoare, actorul aşterne pe hârtie o scrisoare adresată “celui mai iubit fiu al poporului” şi “savantei de largă recunoaştere internaţională”.

horatiu-malaele-540062l

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

10. Veronica Micle şi o iubire secretă: Caragiale. Eminescu, despre Nenea Iancu: „Canalia“!

„Iubirea bărbaţilor e o dorinţă ascunsă de a poseda femeia, de a-i banaliza sentimentele, de a face din ea o perversă“, spunea Veronica Micle, cea care a iubit în viaţă doi bărbaţi celebri: pe Caragiale şi pe Eminescu.

tim

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

 

16
/11
/20

O expoziție de grup atipică, The Domino Effect (21 noiembrie 2020 – 6 februarie 2021) aduce în spațiul galeriei Gaep 13 lucrări selectate exclusiv de artiști, printr-o reacție în lanț: de la Răzvan Anton și până la Ignacio Uriarte, fiecare artist al galeriei a ales o lucrare de la următorul artist în ordine alfabetică.

13
/11
/20

Fabrica de Pensule alături de Spațiul de Artă Contemporană MAGMA deschid primul moment din setul de expoziții dedicate sectorului emergent al scenei de arte vizuale din România, parte a proiectului "Future Perfect / Viitor Anterior", în data de 13 noiembrie 2020, printr-un tur ghidat online care se va desfășura pe pagina de Facebook a Fabricii de Pensule.

12
/11
/20

La Muzeul Național al Țăranului Român,  sâmbătă, 14 noiembrie 2020, publicul este așteptat la evenimentul intitulat Noaptea Europeană a Muzeelor. Cu această ocazie se pot vizita trei expoziții temporare. Organizatorii au pregătit, de asemenea, o proiecție în aer liber. Anul acesta, expoziția permanentă va fi închisă, deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff nu a […]

02
/11
/20

Asociația Culturală Control N lansează ACSINTE.100, parte a programului educațional cu același titlu, un album virtual cu fotografii de Costică Acsinte însoțite de clipuri audio și video ce invită publicul tânăr în România anilor 1920 - 1960.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.