„Metamorfozele lui Julian. O retrospectivă Iulian Mereuță”, la MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/metamorfozele-lui-julian-o-retrospectiva-iulian-mereuta-la-mnac/

Până pe 29 martie 2020, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „Metamorfozele lui Julian. O retrospectivă Iulian Mereuţă”.

Un articol de Liliana Matei|19 ianuarie 2020

Istoric și critic de artă, creator al unul univers vizual polimorf, Iulian (Julian) Mereuță (1943 – 2015) s-a format în cercurile celui de-al treilea val de suprarealism românesc, ca membru al echipei Revistei Arta și exponent al mișcării artei conceptuale de la finalul anilor ‘60, înainte de emigrarea în Franța, în 1978. MNAC prezintă prima retrospectivă a unui artist dispărut înainte de a primi recunoașterea binemeritată, recuperându-l pentru canonul modernității târzii din România.

În cadrul expoziției vor fi organizate o serie de instalații succesive, menite să descrie complexitatea universului și practicii artistului, definind în același timp locul unic pe care l-a ocupat Iulian Mereuță în cele două culturi cărora le-a aparținut.

Expoziția poate fi vizitată la etajul 3 al muzeului.
Artist: Iulian Mereuță

Curator: Călin Dan

Asistent curator: Sandra Demetrescu
Cercetare: Patricia Bădulescu, Simona Vilău
Mulțumiri speciale: familia Mereuță, Decebal Scriba, Mugur Nazarie
Credit imagine: Julian Mereuță, Tools [16], fotografie color, 2004 (© arhiva Julian Mereuță)
01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.