Ministrul George Ivașcu a propus Academiei Române înființarea unui Senat al Culturii
https://www.ziarulmetropolis.ro/ministrul-george-iva%c8%99cu-a-propus-academiei-rom%c3%a2ne-%c3%aenfiin%c8%9barea-unui-senat-al-culturii/

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a participat ieri, în Aula Academiei Române, la lansarea volumului cu numărul 200 din Colecţia ”OPERE FUNDAMENTALE”, editat de Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Știinţă şi Arte.

Un articol de Petre Ivan|2 februarie 2018

Cu acest prilej, ministrul George Ivașcu a propus conducerii Academiei Române încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, în vederea înființării unui Senat al Culturii. Prin intermediul acestui organism cu rol consultativ, Ministerul Culturii și Identității Naționale va putea beneficia de expertiza Academiei Române în vederea realizării politicilor publice din domeniul culturii.

”Am considerat important, și normal, să îmi încep mandatul de ministru al culturii și identității naționale printr-o întâlnire cu reprezentanții celui mai înalt for al culturii române. Expertiza distinșilor academicieni este de necontestat și împreună, în cadrul unui Senat al Culturii, putem gândi acele politici publice care să contribuie la dezvoltarea culturii române. Cultura este liantul esențial pentru unire, consens și coeziune națională.

În anul Centenarului Marii Uniri trebuie să facem mai mult decât să evocăm trecutul și marile personalități care au contribuit la realizarea idealului național. Azi, menirea noastră este să creăm condițiile ca peste încă un veac, urmașii noștri să se poată bucura de o bogată moștenire culturală și spirituală. Iar cele mai bune rezultate le putem avea dacă ministerul, în calitate de autoritate publică, și Academia Română, în calitate de autoritate morală, vor avea o strânsă colaborare”, a declarat ministrul George Ivașcu.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.