Mircea Cărtărescu: “Sincer, mi-e tare rușine că trăiesc într-o lume ca a noastră”
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-sincer-mi-e-tare-rusine-ca-traiesc-intr-o-lume-ca-a-noastra/

Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit, sâmbătă seara, Premiul Thomas Mann 2018, unul dintre cele mai mari premii ale literaturii germane. Mediatizarea aproape inexistentă a evenimentului în presa autohtonă l-a dezamăgit pe scriitorul român, care şi-a exprimat mâhnirea pe pagina personală de facebook

Un articol de Petre Ivan|19 noiembrie 2018

“Inutil să spun că n-a fost niciun jurnalist român la ceremonia de la Lubeck (sau de la Cap de Formentor) și că nu mi s-a solicitat niciun interviu în mediile românești despre cele două premii internaționale primite anul acesta.

Mircea Cărtărescu: „Zgribulit in fata casei Buddenbrook, la Lubeck, apoi lângă biroul lui Thomas Mann”

Nicio instituție politică, culturală, literară etc. n-a găsit cu cale să spună ceva despre mica mea realizare din, nu-i așa, anul centenarului.

Nu am eu nevoie de toate astea, dar așa ar fi normal într-o lume civilizată. E motivul pentru care trebuie să consemnez eu însumi, aici, pe Facebook, aceste biete întâmplări. Dacă nu scriu eu, nu scrie nimeni.

Vă spun sincer, mi-e tare rușine că trăiesc într-o lume ca a noastră. Și aici nu mai e vina lui Dragnea&Co.”, a scris Mircea Cărtărescu, astăzi, pe pagina sa de facebook, după onoranta distincție obținută la sfârșitul săptămânii trecute

În aceast[ primăvară, Cărtărescu a fost recompensat cu apreciatul Premio Formentor de las Letras 2018, în valoare de 50.000 de euro.

Foto: Mircea Cărtărescu – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).