-->

MNAC a lansat o nouă sesiune de achiziții de lucrări de artă de la artiștii români
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnac-a-lansat-o-noua-sesiune-de-achizitii-de-lucrari-de-arta-de-la-artisii-romani/

La doi ani după derularea cu succes a sesiunii din anul 2020, Guvernul României, prin Ministerul Culturii, acordă o nouă suplimentare bugetară de 2.000.000 lei pentru pentru creşterea patrimoniului cultural prin îmbogăţirea colecţiei Muzeului Naţional de Artă Contemporană.

Un articol de Liliana Matei|15 iulie 2022

Termen limită pentru înscrierea dosarului: 9 septembrie 2022, ora 17:00 (ora României).

Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: [email protected]. Caracterul internațional al comisiei de jurizare impune completarea formularelor și documentației în limbile română și engleză. La aceeași adresă se pot trimite întrebări (ce vor primi răspuns în termen de 5 zile lucrătoare), până la data de 2 septembrie 2022, ora 17:00.

Toate detaliile procedurii se află la www.mnac.ro.

Noua sesiune vine să întărească gestul de reparație istorică pentru arta contemporană românească făcut în 2020, când, pentru prima dată după 12 ani, a fost acordat Muzeului Național de Artă Contemporană un buget de achiziții publice. Această sesiune demonstrează că achizițiile publice de artă contemporană devin o normalitate, și nu o excepție.

Sesiunea de achiziții 2022 este dedicată atât celor peste 6.000 de artiști vizuali români activi în țară sau în diaspora, cât și moștenitorilor de drept ai unor artiști contemporani de origine română care au activat în România sau în străinătate. De asemnea, nu există nicio restricție de participare pentru artiștii ale căror lucrări au fost achiziționate în sesiunea trecută.

Achizițiile vor constitui un stimulent pentru producția artistică curentă, sesiunea adresându-se atât artiștilor de referință ai istoriei recente, cât și tinerelor generații.

Sunt de interes lucrări din toate mediile, a căror stare de conservare și rezistență în timp permit depozitarea, expunerea, recontextualizarea și mobilitatea locală și transnațională.

Muzeul contribuie la cercetarea și elaborarea istoriei artei contemporane din România, garantând publicurilor sale curente și viitoare accesul la un ansamblu complex de fenomene reprezentative pentru cultura vizuală postbelică. Corelarea dimensiunii de cercetare și a celei curatoriale se reflectă atât în arhitectura Colecțiilor MNAC (fondul de artă și fondurile documentare), cât și în cei doi poli creați de Muzeu în ultimii ani Colecția de Artă și Centrul de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”.

„Muzeul nu este doar o instituție care mediază legătura între artist și public, ci și un laborator de cercetare. În ultimii trei ani, Centrul de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”, înființat de MNAC, a început un proces necesar și îndelung amânat, acela de a cerceta teritoriul multistratificat al artei contemporane din România. Centrul funcționează în primul rând ca spațiu deschis publicului, un loc de cercetare și loc de întâlnire cu artiști și specialiști din domeniu, dar, în al doilea rând, centrul își dorește să colecteze noi resurse documentare destinate cercetării. În fond, colecția unui muzeu are nevoie permanentă de înnoire.” Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană.

Luând în considerare șansa de a participa la aceste două importante programe, de cercetare și curatoriat, artiștii sunt invitați să privească la istoriile lor personale și să propună lucrări care evidențiază procesele și căutările de sine petrecute în intimitatea atelierului.

„Invităm artiștii să facă un efort curatorial referitor la propria operă, și să includă în ofertă, alături de operele propuse, materiale documentare cu valoare de unicat legate de producerea și traseul acestora. Dimensiunea de laborator a activităților artistice contribuie la constituirea unei priviri de ansamblu asupra procesualității artei contemporane românești, sprijinind unul dintre scopurile distinctive ale muzeului – documentarea și cercetarea colecțiilor, ca garanție de studiu pentru generațiile viitoare.” Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană.

Sunt încurajate propuneri care să răspundă dimensiunii de laborator a activităților MNAC, însoțind lucrări reprezentative cu materiale documentare (arhive de lucru, schițe pregătitoare, machete, desene, documentări foto etc.), contribuind astfel la constituirea unui fond care să compună o privire de ansamblu asupra devenirii artei contemporane românești.

Sistemul de participare și selecție este același ca în sesiunea precedentă, care s-a dovedit a fi un succes incontestabil din toate punctele de vedere: claritate a criteriilor și a modului de întocmire a dosarului, probitate și transparență a selecției, realism al negocierilor, ducând la intrarea în colecțiile MNAC în anul 2020 a unui număr de 180 de lucrări. Ele au fost  și sunt în continuare accesibile publicului printr-o serie de expoziții realizate la sediul Muzeului și în țară, prin parteneriate cu alte instituții. Un catalog este în curs de apariție la Editura MNAC.

Moștenită în mare parte pe cale instituțională și reflectând până în anii 1990 mecanismele de achiziții ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecția Muzeului Național de Artă Contemporană reflectă viața artistică din România postbelică, nu doar după criterii de valoare, ci și din perspectiva complexă a contextului social, economic și politic. Sesiunile de achiziții organizate după înființarea MNAC au completat acest fond cu lucrări semnificative – independent de presiuni de ordin ideologic, politic, conjunctural. Prin acest demers, MNAC s-a profilat ca instituția de referință pentru colecționarea, conservarea, cercetarea și valorificarea muzeografică a creației vizuale reprezentative în România post-1989.

CONCLUZIE: Toate detaliile despre procedurile de participare se accesează de pe site-ul MNAC.  Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: [email protected]. Caracterul internațional al comisiei de jurizare impune completarea formularelor și documentației în limbile română și engleză. Termen limită de depunere a dosarului online: 9 septembrie 2022, orele 17:00.

28
/02
/24

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, revine în acest weekend pe scena Sălii Palatului din București, având în rolurile principale pe balerinii Rin Okuno și Robert Enache, alături de ansamblul Operei Naționale București. Reprezentația de la începutul lunii decembrie a fost primită cu entuziasm de către publicul prezent, aceasta fiind sold-out.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.

15
/02
/24

Pe 26 martie 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o ediție specială din ciclul de conferințe SCENA GÂNDIRII. Evenimentul, desfășurat sub titlul „Universitate, societate, creativitate”, va aduce pe scenă trei rectori ai unora dintre cele mai reprezentative universități românești.