MNAR invită publicul să (re)descopere lucrări esențiale pentru istoria recentă a artei românești
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnar-invita-publicul-sa-redescopere-lucrari-esentiale-pentru-istoria-recenta-a-artei-romanesti/

Expoziţia eveniment „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească (1969–1971)” va fi deschisă vizitatorilor în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020, la Muzeul Naţional de Artă al României.

Un articol de Liliana Matei|5 noiembrie 2019

Expoziția include 115 lucrări ale unui număr de 17 artiști români recunoscuți și în afara țării, cu o serie de lucrări aflate în premieră în România, dar și zeci de materiale de arhivă, din peste 30 de colecții publice și private din țară și din străinătate.

Pe toată durata expoziției, vor avea loc performance-uri, tururi ghidate, conferințe și ateliere

Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României anunță deschiderea expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească (1969–1971), joi, 7 noiembrie 2019, de la ora 18:00. Expoziția va fi găzduită în aripa Galeriei Naționale a Muzeului Național de Artă al României, cu acces din Calea Victoriei 49–53, și va fi deschisă publicului în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–18:00.

Expoziția include 115 lucrări ale unor nume reper din artele românești în perioada 1969-1971, precum și zeci de documente de arhivă (programe, afișe, fotografii) care arată anvergura internațională a scenei culturale românești la acel moment. În expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971 vor fi expuse lucrări de Horia Bernea, Ion Bitzan, Liviu Ciulei, Radu Dragomirescu, Șerban Epure, Pavel Ilie, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Ovidiu Maitec, Paul Neagu, Miriam Răducanu, Diet Sayler, Radu Stoica, Vladimir Șetran și ale Grupului Sigma.

„Prin expoziția 24 de argumente, Institutul Prezentului revizitează o perioadă din istoria artei vizuale și performative românești, din anii 1960 și 1970. Este un demers curajos, deoarece vorbim de o expoziție care recuperează pentru publicul românesc o serie de aspecte uitate sau mai puțin cunoscute din istoria artei recente, în mod special pentru noile generații. Punctul de plecare l-a constituit cercetarea pe care am realizat-o în arhivele galeriei Richard Demarco, din Edinburgh, unde am parcurs materiale ce reconstituie aspecte relevante ale prezenței unor artiști români în evenimente importante din Marea Britanie. Am articulat aceste descoperiri într-o expoziție care să restituie publicului o verigă necesară pentru a înțelege fenomenul artistic contemporan din România”, spune Alina Șerban, istoric de artă și curator la Institutul Prezentului.

Galeria Richard Demarco din Edinburgh a organizat în anul 1967 prima expoziție dedicată artei din regiunea Europei de Est, materializând interesul promotorului de artă scoțian Richard Demarco pentru stabilirea unui dialog cu toate scenele artistice europene, inclusiv cele din blocul socialist. Profitând de relativa deschidere politică a acelor ani, Richard Demarco întreprinde prima sa vizită în România în septembrie 1968, descoperind experiențele neo-avangardei artistice românești. O primă expoziție românească a fost 4 artiști români (Ion Bitzan, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Paul Neagu) adusă la Edinburgh în 1969 la Galeria Demarco, de la Bauzentrum Hamburg. Apoi, în cadrul Festivalului de la Edinburgh din 1971, Richard Demarco a mijlocit organizarea expoziției Romanian Art Today, care includea, pe lângă plastică, și evenimente cu cele mai noi explorări în teatrul, poezia și dansul contemporan românesc.

Întâlnirea dintre arta românească și Galeria Richard Demarco a fost scurtă, dar intensă. Cercetarea arhivelor galeriei ne-a permis o analiză mai amplă a fenomenului artistic românesc, a căutărilor, intereselor și de posibilităților apărute în plan instituțional în acei ani, ca urmare a schimbărilor de direcție în politica externă a României. Am descoperit aici elemente dintr-o micro-istorie care surprinde schimbările de paradigmă și tendințele din artele românești de după 1965, care schițează raporturile dezvoltate în plan local între noile practici artistice și arta socialistă (oficială) a vremii. Nu în ultimul rând, reperele acestui schimb cultural ne ajută să înțelegem mai bine cum se poziționa arta românească din acei ani în comparație cu manifestări similare în plan regional și internațional”, spune Alina Șerban.

Titlul expoziției se inspiră din titlul poemului 24 de argumente (1984), semnat de Paul Neagu, un artist reprezentativ pentru perioada vizată și bine cunoscut atât în Marea Britanie, unde a emigrat în 1970, cât și la nivel internațional. Vizitatorul descoperă o ilustrare a experiențelor artistice ale acelor ani, cu referiri la contextul instituțional al vremii și la cel individual, la condițiile locale și dialogurile globale, pornind de la o serie de lucrări concepute în această perioadă de artiștii prezentați în expoziție.

Expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească (1969–1971) oferă vizitatorului posibilitatea de a descoperi traiectoriile individuale ale artiștilor, de a urmări diversitatea de medii abordate și de a înțelege semnificațiile acestui moment în istoria artei locale.

Dincolo de varietatea mediilor, a tradițiilor și a reperelor care au modelat arta acestor personalități, a conexiunilor incidentale care s-au produs ca urmare a vizitei lui Demarco în România, expoziția de față nu se oprește asupra legăturilor și traseelor biografice, ci mai degrabă cercetează existența unui spirit comun care a definit această generație de artiști”, spune Ștefania Ferchedău, cercetător și director artistic la Institutul Prezentului.

Deschiderea publică a expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească (1969–1971) are loc joi, 7 noiembrie 2019, la ora 18:00. Vor participa artiștii Peter Jacobi, Constantin Flondor, Doru Tulcan, Vladimir Șetran, precum și Richard Demarco și Terry Ann Newman din partea Arhivei Demarco din Edinburgh. Deschiderea publică va include performance-ul Geneză, de Miriam Răducanu, interpretat de Mădălina Dan, la ora 18.30.

EVENIMENTE ASOCIATE:

24 de argumente include și o serie de evenimente asociate, printre aceste numărându-se o reinterpretare a piesei Geneză, a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan special pentru expoziție. Piesa a făcut parte din programul Nocturne prin care s-a făcut cunoscută Miriam Răducanu la finalul anilor 1960, fiind prezentată în cadrul expoziției Romanian Art Today de la Edinburgh, în 1971, pe muzică de Anatol Vieru.

Seria de evenimente asociate expoziției 24 de argumente include, de asemenea, conferințele Privind spre viitor, privind în trecut. Prima din serie va fi Klara Kemp-Welch – Recompunând socialul. Rețele în arta experimentală est-europeană – și va avea loc pe data de 11 noiembrie, de la ora 19:00, la British Council.

A doua conferință – Despre facerea și trecerile lumii, în conexiune cu performance-ul Geneză, va fi susținută de Ioana Popescu, pe data de 15 noiembrie 2019, de la ora 18:00, la Muzeul Național de Artă al României, Galeria Națională, parter.

Performance-ul Geneză, de Miriam Răducanu, reinterpretat de Mădălina Dan, va fi reluat în cadrul expoziției, la Muzeul Național de Artă al României, Galeria Naţională, parter în datele de: 9 noiembrie (de la orele 11:00 și 17:00), 10 noiembrie (de la ora 17:00), 15 noiembrie (de la ora 17:00), 16 noiembrie (de la orele 11:00 și 17:00) și 8 decembrie (de la ora 16:00).

Tot în cadrul evenimentelor asociate expoziției 24 de argumente se înscrie seria de ateliere H-ARTA. Este un program educațional care se va derula în perioada noiembrie-decembrie 2019, în cadrul expoziției, la Muzeul Național de Artă al României. Atelierele sunt destinate elevilor și sunt organizate în parteneriat cu Școala Gimnazială Ferdinand I, București, fiind susținute de artistele Mădălina Dan (dans) și Lea Rasovszky (arte vizuale) și de studioBASAR — Cristi Borcan, Alex Axinte (arhitectură).

Vizitatorii interesați se vor putea înscrie la tururile ghidate organizate în fiecare lună pe durata expoziției.
Datele tururilor ghidate vor fi anunțate în anunțul dedicat expoziției la
www.institutulprezentului.ro și aici. Participarea se va face pe bază de înscriere și prin achitarea biletului de muzeu.

Cercetare și concept expoziţional: Alina Șerban
Cercetare și direcţie artistică: Ștefania Ferchedău

Lucrări împrumutate de la:
Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Ţării Crișurilor Oradea, Muzeul de Artă Piatra Neamţ, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Arhiva Demarco, Fundaţia Triade, Paul Neagu Estate UK, Fundaţia Ion Bitzan, Galeria Ivan, Colecţiile personale ale artiștilor Radu Dragomirescu, Șerban Epure, John Fairleigh, Constantin Flondor, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Diet Sayler, Vladimir Șetran, Colecţiile Răzvan Bănescu, Viktor Oppenheim Haus, Ștefan Pelmuș, Mihai Pop, Ovidiu Șandor și alte colecţii particulare din ţară și din străinătate.

Imagini și documente din:
Galeria Naţională de Artă Modernă a Scoţiei, Edinburgh, Arhivele Digitale Demarco/ Universitatea Dundee, Kettle’s Yard, Universitatea Cambridge, Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României, Arhiva TVR, Arhiva Radio România.

Condus de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban, Institutul Prezentului este o structură independentă de cercetare în zona artelor vizuale și performative care se concentrează pe studierea scenei artistice românești din 1960 și până în prezent. Formatele de lucru includ proiecte de cercetare, laboratoare și conferințe, expoziții-document, reconstituiri, editare de publicații tipărite și online. Prin demersurile sale, Institutul Prezentului susține accesul publicului larg, dar și al noilor generații de artiști și producători din domeniul culturii performative și vizuale, la resurse de cunoaștere semnificative, la contactul nemediat cu personalități și momente-reper ale scenei artistice românești și internaționale.

11
/05
/22

Ajuns la a 9-a ediție, Art Safari va expune lucrări de artă valoroase de Picasso, Dali, dar și artă de patrimoniu semnată de Theodor Aman. Tot în cadrul acestei ediții, publicul va avea șansa să vadă o expoziție dedicată artistului-fenomen de secol XX și creator al primelor construcții moderniste din Bucureștiul interbelic - Marcel Iancu. De asemenea, expoziția celebrei fotografe Barbara Klemm va dezvălui fotografii-document cu Germania de Vest și de Est înainte de unificare, dar și cu România comunistă, iar unul dintre starurile artei românești contemporane, Irina Dragomir, va avea propria expoziție la Art Safari.

11
/05
/22

Instalația interactivă Explorers of the Multiverse este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți. Instalația poate fi vizitată în cadrul Romanian Design Week, la Combinatul Fondului Plastic din București, strada Băiculești nr. 29, în perioada 13-22 mai. Romanian Design Week, ediția a zecea, este locul în care comunitățile creative și culturale își dau întâlnire, iar vizitatorii pot descoperi cele mai recente expoziții și instalații multidisciplinare.

11
/05
/22

Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență. Laureații edițiilor precedente ale Bega Art Prize au fost: 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș.

09
/05
/22

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Pentru Uniunea Europeană, această zi, sărbătorită pe 9 mai, este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a UE. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale în străinătate, va organiza o serie de spectacole, concerte, proiecții de film și expoziții.

06
/05
/22

Primul muzeu participativ dedicat pandemiei continuă cu un nou proiect expozițional. După „Identități Fragile” (2021), Muzeul Pandemiei va ilustra drama violenței domestice (re)simțite individual de către femeile din România. „De ce mai stai cu el!?” se va deschide pentru vizitatori în data de 6 mai, începând cu ora 12.00, la sediul ARCUB, Hanul Gabroveni.

03
/05
/22

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, va oferi publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediții (12 mai-7 august 2022), o expoziție semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mișcări de avangardă în România și Israel și, totodată, creatorul primei construcții moderniste din Bucureștiul anilor ’20: Marcel Iancu.

02
/05
/22

Consulatul General al României din Torino și IUSE – Institutul Universitar de Studii Europene, în colaborare cu Accademia di Romania și cu Institutul Cultural Român, organizează în perioada 29 aprilie – 10 mai 2022 expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor - Un proiect de antropologie vizuală”.