Monede dacice furate de la Sarmizegetusa şi recuperate recent din SUA, expuse, de astăzi, la MNIR
https://www.ziarulmetropolis.ro/monede-dacice-furate-de-la-sarmizegetusa-si-recuperate-recent-din-sua-expuse-de-astazi-la-mnir/

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti va expune astăzi, în premieră, 49 de monede din argint dacice de tip koson.

Un articol de Andrada Văsii|1 iulie 2013

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti va expune astăzi, în premieră, 49 de monede din argint dacice de tip koson. Acestea au fost recuperate recent din SUA, în urma cooperării judiciare internaţionale dintre autorităţile române şi cele americane, potrivit site-ului Ministerului Culturii.

Astfel, cele 49 de monede din argint dacice recuperate recent sunt drahme emise de regele Koson (cca. 44 – 29 î.e.n), unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic“, care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelalte 19 drahme din argint aparţin tipului cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I, notează Mediafax.

Singura emisiune dacică din argint

Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – Koson. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 î.e.n.

Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membrii unor reţele infracţionale care au activat zona în Sarmizegetusa Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi.

Ceremonie de recuperare

Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că, pe 26 iunie, a avut loc la Consulatul General al României de la Chicago o ceremonie care a marcat recuperarea şi repatrierea din Statele Unite ale Americii a unui număr de 49 de monede dacice de argint de tip koson.

Recuperarea şi repatrierea monedelor se datorează cooperării judiciare internaţionale dintre autorităţile americane şi române – Ministerul Culturii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

La ceremonie au participat oficialităţi americane implicate în procesul de recuperare a unor piese aparţinând patrimoniului cultural naţional românesc, membri ai Consulatului General al României, specialişti din Ministerul Culturii, precum şi membri ai comunităţii româneşti din Chicago.

Premieră absolută

Operaţiunea desfăşurată în cadrul Acordului de asistenţă juridică între Statele Unite ale Americii şi România reprezintă o premieră absolută, deoarece este pentru prima oară când autorităţile române reuşesc recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piaţa numismatică americană.

Recuperarea şi repatrierea celor 49 de monede de argint dacice s-a realizat în cadrul prevederilor convenţiei UNIDROIT.

Foto credit: MNIR

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.