Monedele dacice recuperate din SUA şi Germania vor fi expuse la Muzeul de Istorie din 14 august
https://www.ziarulmetropolis.ro/monedele-dacice-recuperate-din-sua-si-germania-vor-fi-expuse-la-muzeul-de-istorie-din-14-august/

Cele 49 de monede dacice de tip Koson recuperate din Statele Unite ale Americii, împreună cu lotul de cinci monede dacice din aur vor fi expuse, începând cu 14 august, la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Un articol de Andrada Văsii|12 august 2013

Cele 49 de monede dacice de tip Koson recuperate din Statele Unite ale Americii, împreună cu lotul de cinci monede dacice din aur şi 14 podoabe dacice din argint, părţi ale unui tezaur mai mare, recuperate din Germania, vor fi expuse, începând cu 14 august, la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Micro-expoziţia va fi deschisă în perioada 14 august – 14 noiembrie, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Capitală, pe coridorul care duce spre expoziţia permanentă a Tezaurului Istoric, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

Cele 49 de monede din argint (drahme) dacice de tip Koson fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat emiterea lor – Koson. Acestea au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 î.e.n.

expozitie MNIR

44 – 29 î.e.n.

Dintre cele 49 de piese recuperate, 30 aparţin tipului monetar „clasic”, care reia reprezentările şi legendele de pe staterii de aur ai suveranului Koson, unul dintre urmaşii lui Burebista. Celelalte 19 drahme de argint aparţin tipului monetar cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I.

O brăţară decorată cu capete stilizate de şerpi

Cele cinci monede dacice din aur recuperate din Germania în luna iulie sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 – 29 î.e.n.). Dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă, notează Mediafax.

Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint, databile în secolul I î.e.n. – I e.n., conţine o brăţară simplă, decorată cu capete stilizate de şerpi, brăţări cu capetele răsucite, pandantive, cercei şi verigi cu capetele răsucite.

Toate aceste monede şi podoabe dacice, foarte rare, au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Foto credit: MNIR (Facebook)

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.