Muncitor necalificat, hamal, dar în primul rând scriitor. Mihail Șolohov
https://www.ziarulmetropolis.ro/muncitor-necalificat-hamal-dar-in-primul-rand-scriitor-mihail-solohov/

Există scriitori ”legaţi” de o singură carte, indiferent de ce altceva ar mai fi făcut pe parcursul întregii vieţi. Mihail Șolohov nu a scris mult, dar la umbra capodoperei sale ”Donul liniştit” celelalte creaţii s-au dezvoltat mai puţin în câmpul roditor al ”memoriei universale”.

Un articol de  Dan Nicolaie (Dedes)|20 februarie 2018

Mihail Șolohov se stingea din viață într-o zi de 21 februarie (1984). Muncitor necalificat, hamal, dar în primul rând scriitor, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965 a știut cum să plutească liniștit atât pe apele învolburate ale Donului cât și pe cele ale „comunismului biruitor”, chiar dacă a avut parte și el de propria cupă de cucută.

O adevărată simfonie care poate fi ”cântată” fără niciun instrument, ”Donul liniștit” a avut parte de numeroase controverse legate de cine este cu adevărat autorul.

Cum la 23 de ani nu prea ai voie să scrii o primă parte a unei capodopere, imediat apar autori specializați în teoria conspirației, care lansează tot felul de ipoteze din care nu puteau să lipsească atotputernicul KGB (Comitetul Securității Statului) și cuvântul magic: plagiat.Mihail

O viață întreagă Șolohov s-a luptat cu aceste acuze, dar, odată aruncată în lac, pietricica răului poate fi recuperată cu greu de o armată de înțelepți.  Poate și din această cauză, cu energia canalizată în alte zone, scriitorul nu a mai reușit să ofere umanității o nouă capodoperă.

În urmă cu zece ani, la destul timp după dispariția autorului, au fost regăsite manuscrisele primelor două volume, care spulberă o mare parte dintre scenarii.

La scurt timp Felix Kuzneţov, fost director al Institutului de Literatură Mondială „A.M.Gorki”, a scris o monografie de peste 800 de pagini în care redă pe larg, foarte bine documentat, povestea ”Donului liniștit”, a controverselor legate de manuscrise, acuzele de plagiat,  și în care numele lui Șolohov este reabilitat.

P.S.  William Shakespeare chiar a existat?

Foto:Mihail Șolohov – wikipedia

 

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?