Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, 250 de ani de existenţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzeul-ermitaj-din-sankt-petersburg-250-de-ani-de-existenta/

Ermitaj, unul dintre cele mai mari muzee din lume, sărbătoreşte cu mare pompă, până miercuri, împlinirea a 250 de ani de la înfiinţare, prin mai multe expoziţii şi prezentarea în faţa publicului larg a uneia dintre frizele Partenonului, împrumutată de la British Museum.

Un articol de Petre Ivan|9 decembrie 2014

Muzeul Ermitaj / Festivităţile, care prevăd şi un spectacol 3D în Piaţa Palatului din Sankt Petersburg, au fost lansate sâmbătă, în prezenţa mai multor mii de persoane.

Un spectacol care prezintă principalele evenimente asociate cu istoria muzeului, înfiinţat de împărăteasa Ecaterina a II-a în secolul al XVIII-lea, a fost proiectat de mai multe ori pe una dintre faţadele Muzeului Ermitaj.

Miercuri, Muzeul Ermitaj îşi va deschide porţile gratuit în faţa vizitatorilor.Muzeul Ermitaj

O expoziţie de 25 de tablouri ale pictorului britanic Francis Bacon (1909-1992), ca şi una dintre frizele Partenonului de la British Musem, fac parte la rândul lor din evenimentele ce vor fi prezentate în cadrul festivităţilor dedicate Ermitajului.

Sculptura zeului grec al râurilor Ilisos a fost dezvelită vineri la Muzeul Ermitaj, unde va putea fi admirată până pe 18 ianuarie.

Această operă, împrumutată de la British Museum, a provocat un val de proteste la Atena, care revendică, deocamdată fără succes, retrocedarea celebrelor frize din marmură, care au fost furate din Grecia în 1803 de un diplomat britanic.

Construit pe malurile Nevei din Sankt Petersburg, Muzeul Ermitaj a fost fondat în 1764 de împărăteasa Ecaterina a II-a, care voia să simbolizeze măreţia Rusiei printr-o colecţie prestigioasă.Muzeul Ermitaj

După Revoluţia din octombrie 1917, colecţiile imperiale au devenit proprietatea statului sovietic. Muzeul Ermitaj conţine cinci edificii: Palatul de Iarnă, Micul Ermitaj, Vechiul Ermitaj (numit şi Marele Ermitaj), Noul Ermitaj şi Teatrul Ermitaj.

Muzeul rus deţine un număr impresionant de tablouri europene de mare valoare, precum capodopere ale unor maeştri din Renaşterea italiană (Fra Angelico, Rafael Sanzio, Leonardo da Vinci), capodopere ale unor mari pictori olandezi (Rembrandt), flamanzi (Rubens, Van Dyck) şi francezi (Nicolas Poussin, Jean-Honoré Fragonard, Jean Auguste Dominique Ingres, Eugène Delacroix).

Foto: Muzeul Ermitaj – facebook, wikipedia

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.