Muzeul Literaturii Române, pe cale de a fi evacuat
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzeul-literaturii-romane-pe-cale-de-a-fi-evacuat/

Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate – ARCEN organizează marţi, 10 iunie, de la ora 19.30, în faţa Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR), situat pe Bulevardul Dacia din Capitală, evenimentul „Recviem pentru Muzeu”, în contextul în care existenţa instituţiei este pusă în pericol.

Un articol de Liliana Matei|9 iunie 2014

Prin acest eveniment, ARCEN ia atitudine faţă de decizia Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti de a nu suplimenta bugetul pentru Muzeul Literaturii Române, fapt ce va duce la evacuarea patrimoniului muzeal din imobilul actual.

Reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) au precizat, pe 5 iunie, pentru MEDIAFAX că, având în vedere faptul că există o hotărâre definitivă şi executorie prin care clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a fost retrocedat, dar şi că proprietarul a somat muzeul în privinţa întreruperii activităţii din 15 iunie, municipalitatea a luat măsuri de punere în siguranţă a patrimoniului, conform Legii 311/2003 (a muzeelor şi colecţiilor), prin promovarea unei hotărâri de Consiliu General de bugetare şi finanţare a lucrărilor specifice şi pregătire a unor spaţii adecvate de expunere şi conservare.

Prin nota de fundamentare din 23 mai, a fost solicitată Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), sub autoritatea căruia se află MNLR, alocarea sumei necesare închirierii unui nou spaţiu, dar şi transportului obiectelor de patrimoniu, conservării şi păstrării acestora.

„Din scrisoarea MNLR nr. 1593/23.05.2014, prin care se solicita asigurarea de urgenţă în bugetul instituţiei a sumelor necesare pentru finanţarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea spaţiilor din incinta imobilului şi relocarea activităţii muzeale, rezultă un necesar total de suplimentare a bugetului instituţiei cu suma de 2.550 mii lei”, au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Solicitarea muzeului nu a fost însă aprobată în şedinţa CGMB din 30 mai. Proiectul de hotărâre pe această temă urmează să fie supus la vot, din nou, într-o şedinţă viitoare a CGMB, mai precizează PMB.

Reprezentanţii PMB au mai arătat că, deoarece muncipalitatea nu deţine un spaţiu adecvat desfăşurării activităţii acestui muzeu, s-a solicitat Ministerului Culturii şi RAAPPS identificarea unui spaţiu adecvat, cele două instituţii răspunzând însă că nu dispun de un astfel de spaţiu.

La evenimentul „Recviem pentru Muzeu”, echipa ARCEN propune lectura publică a unor fragmente reprezentative din operele lui Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade şi Constantin Noica. Fragmentele care vor fi citite tratează problematica libertăţii, a adevărului, a curajului, a valorilor culturale, compunându-se într-un mesaj de care şi autorităţile publice ar trebui să ţină cont.

La finalul evenimentului, ARCEN va deschide o petiţie adresată Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti şi primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, prin care se va solicita luarea unei decizii privind plata chiriei restante pe care MNLR o datorează proprietarului de drept al imobilului până în data de 15 iunie, stabilirea unui contract de închiriere între muzeu şi proprietarul imobilului din Bulevardul Dacia sau găsirea unui alt spaţiu de funcţionare pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române „care să respecte normele privind protecţia patrimoniului muzeal, închiderea instituţiei fiind o soluţie inacceptabilă”.

Muzeul Literaturii Române – ,,Nu aruncați literatura în stradă”

Peste 20 de persoane, angajaţi ai Muzeului Literaturii, scriitori şi alţi artişti, s-au adunat duminică în faţa instituţiei pentru a atrage atenţia asupra faptului că sediul acesteia, care a fost retrocedat, urmează să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spaţiu pentru găzduirea muzeului.

Participanţii la protest s-au aşezat pe treptele Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti şi au purtat discuţii privind situaţia instituţiei, precum şi privind insuficienţa alocărilor bugetare pentru domeniul cultural.

Aceştia au spus că doresc pur şi simplu să atragă atenţia asupra pericolului în care se află în prezent MNLR.

În timpul evenimentului a fost desfăşurat un banner, pe care era scris „Sindicatul Muzeului Naţional al Literaturii Române”.

Oamenii s-au adunat în faţa MNLR duminică, începând cu ora 16.00, evenimentul fiind promovat iniţial pe reţeaua de socializare Facebook, sub deviza „Nu aruncaţi literatura în stradă”.

Alte două proteste similare s-au desfăşurat miercurea trecută în faţa MNLR şi în faţa Primăriei Capitalei.

Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat miercuri seară, în faţa sediului MNLR, la un protest faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă şi că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.

Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în administrarea municipalităţii bucureştene.

Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.

Muzeul adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.

Foto Muzeul Literaturii Române: metropotam

28
/01
/21

Născut pe 28 ianuarie 1936, scriitorul albanez Ismail Kadare împlinește astăzi 85 de ani, ocazie cu care vă oferim un amplu fragment din cea mai nouă carte a sa disponibilă în limba română – volumul de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Editura Humanitas Fiction, 2021, colecția „Raftul Denisei”, traducere de Marius Dobrescu).

25
/01
/21

CARTE DE CINEMA Diversele evoluţii ale tehnologiei audiovizuale din ultimii ani au adus o formă inedită de comentariu despre cinema – eseul-video. Criticul Irina Trocan i-a dedicat o substanţială carte, „Audiovizualul în opoziţie” (2020), în care discută de asemenea şi cinema-ul eseu.

24
/01
/21

Vă invităm într-o călătorie la nivel înalt în America, prin intermediul primului volum din „Pământul făgăduinței” (Editura Litera, 2020), autobiografia președintelui Barack Obama (2009-2017), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2009).

22
/01
/21

Puține dintre scriitoarele care s-au impus în ultimii ani ajung să fie citite și în limba română. În rafturile librăriilor de la noi găsim doar câteva dintre nenumărate cărți demne de atenție din lumea întreagă.

22
/01
/21

Institutul Francez din România organizează și anul acesta ediţia locală a Nopţilor Lecturii, la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, sărbătorind astfel lectura în toate formele ei, prin organizarea de întâlniri cu scriitori, mese rotunde, ateliere de lectură în franceză şi română pentru cei mici, jocuri, lecturi muzicale, concursuri etc.

18
/01
/21

Anansi de la Editura Pandora M, cea mai nouă colecție românească dedicată literaturii universale, începe în forță acest an. Șase titluri noi vor poposi în librăriile fizice și online din întreaga țară în primele două luni ale lui 2021 din cele aproape 40 aflate în plan pentru noul an.

18
/01
/21

Anul 2021 a început pentru cu o dublă premieră: cunoscutul scriitor Iv cel Naiv se alătură listei de autori români a editurii și va publica primul său roman, anunță Editura Trei. Cartea va fi disponibilă în librării la sfârșitul lunii februarie.

13
/01
/21

Publicată pentru prima dată în Franța în 2020, cartea scrisă de Simone de Beauvoir în 1954, anul în care i se decerna Premiul Goncourt, și dedicată prietenei sale Zaza Lacoin, este disponibilă și în limba română, la Editura Litera. „Inseparabilele” este o nuvelă memorabilă despre prietenie și condiția femeii de-a lungul timpului.

13
/01
/21

Aflată în pregătire în colecția „musai” a Editurii Art, în traducerea lui Virgil Stanciu, „Anul fugarilor” semnată de britanicul Sunjeev Sahota este o carte despre migrație și lumea în care trăim, distinsă cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și finalistă Booker Prize.