Muzeul Luvru, în pericol. Şobolani în plin centru al Parisului
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzeul-luvru-in-pericol-sobolani-in-plin-centru-al-parisului/

Şobolanii au invadat grădinile din apropierea muzeului Luvru, în centrul Parisului, atraşi în special de resturile alimentare lăsate în urmă de amatorii de picnic din această zonă, relatează AFP.

Un articol de Liliana Matei|29 iulie 2014

Alexandre, un student în vârstă de 19 ani a văzut un şobolan în timp ce se afla la picnic împreună cu prietenii săi, pe o peluză a grădinii Tuileries, în apropiere de celebrul muzeu Luvru din centrul Parisului.

Turiştii se plimbă cu sutele între piramida muzeului Luvru şi grădinile Carrousel unde peluze mari, mărginite de gard viu, oferă oaze de linişte pentru amatorii de picnic, dar şi pentru rozătoare, care nu ezită să iasă la lumina zilei.

„Nu suntem prea departe de cheu (în apropiere de Sena). Este cald. Ies pentru hrană, dar atât timp cât nu se apropie de noi, nu mă deranjează”, asigură la rândul său Ken, în vârstă de 22 de ani, cu un castron de orez în mână, scrie Mediafax.

Pentru unele persoane obişnuite să ia masa pe iarbă, în pauza de prânz, venirea şobolanilor este consecinţa neglijenţei oamenilor.

„Sunt atâtea gunoaie, este destul de murdar. Sunt mucuri de ţigară şi resturi de mâncare”, constată Ariane Dalle, director artistic care lucrează în cartier şi vine în mod regulat la picnic în această zonă.

„Problema este că oamenii nu au respect pentru mediul înconjurător”, adaugă ea, arătând cu degetul deşeurile care se acumulează pe gazon în pofida prezenţei a numeroase coşuri de gunoi.

Ralf Franckemoelle, în vârstă de 44 de ani, un german din Stadtlohn, în Rhenania-de-Nord-Westphalia, mănâncă împreună cu familia un sandviş şi consideră că parcul nu este chiar atât de murdar. „În alte părţi este cu mult mai rău”, susţine el. „Iar şobolanii sunt peste tot”.

„Sunt tot timpul anului. Dar picnicurile de vară atrag şi mai mult şobolanii”, afirmă echipele de la muzeul Luvru, unul dintre cele mai vizitate din lume, cu 9,2 milioane de vizitatori anul trecut.

„La fiecare două luni, grădinile exterioare sunt deratizate, iar vara această procedură are loc în fiecare lună”, afirmă Elise Guillou, putătoarea de cuvânt a muzeului. „Când proliferarea este mare, aşa cum este cazul în acest moment, firma este avertizată imediat de echipele muzeului pentru a reacţiona cât mai repede şi pentru a creşte frecvenţa intervenţiilor”.

Potrivit lui Frédéric Devanlay, de la compania de deratizare Avipur, „există o recrudescenţă a rozătoarelor de opt ani” la Paris. Este imposibil de aflat numărul lor exact, dar se estimează că sunt cel puţin doi şobolani la fiecare parizian, a declarat el.

Şi cum un cuplu de şobolani se poate împerechea de cinci ori pe an, având de fiecare între cinci şi 12 pui, „aceasta înseamnă circa 5.000 de pui de şobolan pe an”.

Cu parcări subterane, metrou şi canalizări, Parisul este un adevărat paradis pentru rozătoare care, în afară de miros şi stricăciuni, pot transmite boli grave, între care leptospiroză care se transmite la om la contactul cu pielea sau urina animalului.

„Ei se obişnuiesc cu prezenţa omului şi intră din ce în ce mai mult în contact cu fiinţele umane”, afirmă Devanlay.
Multiplicarea lucrărilor de construcţie favorizează, de asemenea, migrarea şobolanilor care se obişnuiesc cu produsele chimice care ar trebui să îi combată, adaugă deratizatorul.

Oraşul Paris şi prefectura desfăşoară la rândul lor propria campanie de deratizare, care a avut loc în acest an în primăvară.

Foto cu Muzeul Luvru – wikipedia

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.