Muzică de belele, de Charles Bukowski, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzica-de-belele-de-charles-bukowski-la-polirom/

Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici (…) Muzică de belele, de Charles Bukowski, a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, în traducere lui Dan Sociu.

Un articol de Petre Ivan|2 martie 2018

Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici.

Printre ei se amestecă uneori şi alter ego-ul scriitorului, Henry Chinaski, cînd implicat, cînd simplu martor la spectacolul acestei lumi decăzute, pe care o priveşte cu înţelegere şi ironie. Istorisiri extrem de crude, de la încercarea repetată a unei soţii de a-şi împuşca soţul pînă la un act de canibalism modern, alternează cu schiţe de un umor nebun sau cu scene de viaţă oarecum tihnită în mizeria şi promiscuitatea lor.

Farmecul prozelor lui Bukowski constă de fapt în capacitatea de a prezenta cu o aparentă simplitate, ce arată un mare rafinament al privirii, acest univers lipsit de speranţă şi strălucire, dar profund uman.

Povestirile din antologia lui Bukowski arată nu doar ce poate face lumea din oameni, ci şi ce îi pot face oamenii lumii din jur cu cruzimea şi depravarea lor… Francheţea dură a acestor proze e reflectată inclusiv de brutalitatea cu care curge textul în Muzică de belele. (The Culture Trip)

„Bukowski a trăit în Los Angeles şi tot ce a scris el acolo, tot ce a simţit, concepţia lui despre lume şi viaţă, toate reflectă capriciile oraşului şi propria sa viaţă dezordonată, în special problemele pe care le-a avut cu alcoolul, femeile şi scrisul. Cineva l-a întrebat odată: «Cum faci asta? Cum scrii, cum creezi?». El a răspuns: «Nu o faci… Nu te zbaţi. Asta-i foarte important: să nu te zbaţi nici pentru Cadillacuri, nici pentru creaţie sau nemurire. Aştepţi, iar dacă nu se întîmplă nimic, mai aştepţi o vreme…»” (Portland Book Review)

Bukowski este singurul scriitor american important de după al Doilea Război Mondial care a negat eficacitatea Visului American. (Russell Harrison)

Charles Bukowski s-a născut în Germania, la Andernach, în 1920. Cînd avea doi ani, părinţii lui s-au mutat în Statele Unite, stabilindu-se în Los Angeles, unde scriitorul a copilărit şi şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. A studiat la Los Angeles City College, dar a abandonat cursurile şi a dus o viaţă dezordonată, scriind cu o pasiune îndîrjită şi schimbînd diverse slujbe pentru a supravieţui: a lucrat într-un abator, într-o fa­brică de biscuiţi pentru cîini, a fost spălător de vase, şofer de camion, funcţionar de poştă etc. A publicat prima povestire la douăzeci şi patru de ani, iar în 1960 a debutat cu un volum de versuri.

Încetul cu încetul, valoarea operei sale a început să fie recunoscută, iar în 1969 Bukowski a semnat un contract de exclusivitate cu Black Sparrow Press, ceea ce i-a permis să renunţe la slujba din acel moment şi să se dedice exclusiv scri­sului. Autor prolific, a publicat numeroase volume de poezie, antologii de povestiri şi romane, devenind unul dintre cei mai citiţi scriitori americani contemporani. La Editura Polirom au apărut pînă în prezent romanele Femei (2003, 2012, 2016), De duzină (2003), Factotum (2004), Poşta (2004, 2017), Şuncă pe pîine (2011, 2015), volumele de povestiri Dragoste la 17,50 $ (2016) şi Poveşti despre nebunia obişnuită (2017), precum şi antologia de poezie Dragostea e un cîine venit din iad (2007). Charles Bukowski a murit în 1994 în San Pedro, California.

Colecția „Biblioteca Polirom” este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu și numără în prezent peste 1.000 de titluri.

În pregătire:

Guillermo del Toro, Daniel Kraus, Forma apei

Foto: Muzică de belele – polirom

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.