Naționalul din Iași își așteaptă spectatorii în sală cu o premieră
https://www.ziarulmetropolis.ro/nationalul-din-iasi-isi-asteapta-spectatorii-in-sala-cu-o-premiera/

Pe 8 ianuarie, de la ora 19:00, la Teatru³ va avea loc premiera „Libertate la Bremen” de Rainer Werner Fassbinder, un spectacol realizat de Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi în coproducţie cu FaPt – Fabrica de Artă şi Producţie Teatrală Iaşi şi Centrul Cultural German Iaşi. Următoarea reprezentaţie este programată pe 11 ianuarie.

Un articol de Liliana Matei|7 ianuarie 2021

Conform reglementărilor în vigoare, biletele sunt puse în vânzare pentru 30% din capacitatea sălii Teatru³. Ele pot fi achiziționate de la Agenția Teatrală (tel.0232 255999) și online, pe teatrulnationaliasi.roentertix.romyticket.ro. Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Traducere: Victor Scoradeț

Regia: Florin Caracala

Cu: Petronela Grigorescu, Ionuț Cornilă, Daniel Busuioc, Georgeta Burdujan, Livia Iorga, Mălina Lazăr, Doru Aftanasiu, Radu Homiceanu, Constantin Avădanei, Dumitru Georgescu, Horia Veriveș, Gabriel Anton

Asistență regie: Irina Crețu&Tudor Nicorici

Concept scenografic: Ana Ienașcu

Video: Andrei Cozlac

Univers sonor: Eduard Draude

Colaboratori video/scenografie: Flow Development&Conceptural SRL.

„Libertate la Bremen” este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Fassbinder. Ea are la bază evenimentul petrecut în Germania, în secolul al XIX-lea, când doamna Gottfried, născută Timm și văduvă Miltenberg, a fost decapitată în public, la Bremen, la 21 aprilie 1831, pentru că a otrăvit cincisprezece oameni, majoritatea bărbați, dar și femei. Deși știrea a ținut prima pagină a ziarelor, nimeni nu a aflat vreodată ce a determinat-o pe femeie să devină o criminală în serie.

Fără să apeleze la recontextualizare, Florin Caracala, regizorul spectacolului, descifrează în profunzime textul și îl expune scenic printr-o dioramă, un tablou vivant care portretizează manifestarea relațiilor istoric inegale între femeie și bărbat, o vitrină de muzeu în care ni se înfățișează o lume de secol XIX, anunță organizatorii, unde bărbații și femeile se stereotipează reciproc și a căror tensiuni își găsesc ecouri profunde și astăzi, chiar dacă societatea contemporană le acoperă cu termeni de „political corectness”.

Geesche Gottfried a crescut și trăiește într-o lume patriarhală, în care inegalitatea dintre condiția femeii și cea bărbatului este considerată naturală. Dominaţia bărbatului şi supunerea femeii sunt norme socio-umane bine stabilite. Viaţa publică, civilă, economică sunt domenii interzise femeilor. Singurul domeniu, propriu lor, este cel al familiei, iar aici sunt numai îndatoriri: faţă de părinţi, soţ, copii.

Geesche Gottfried este o femeie prea inteligentă pentru a respecta regulile și voința opresivă a societății, a soțului și a părinților săi. Ea dorește să-și schimbe radical viața. Vrea respect, vrea dragoste, fericire, succes și nu mai vrea să se supună nici unei reguli sociale de adecvare sau comportament. Devine o rebelă și încă una foarte periculoasă. Ea luptă pentru propria fericire, dragoste și independență, eliminându-i pe rând pe cei care i se opun. Pentru Geesche, condiţia unei existenţe autodeterminate este libertatea totală, iar asta înseamnă libertate faţă de lipsuri și teamă. Ea duce o luptă cu sistemul și societatea căreia trebuie să i se supună, iar în numele dobândirii drepturilor și libertății face absolut orice, inclusiv îi ucide pe cei apropiați.

pectacolul lui Florin Caracala este o parabolă despre radicalizare, despre acțiuni extreme și despre consecințele care decurg atunci când nevoile și drepturile naturale ale omului sunt nerecunoscute, restricționate sau retrase de către sistem și societate. Atunci când aceste nevoi și drepturi nu sunt îndeplinite, sau sunt îngrădite, violența

Din vitrina expozițională, la distanță de două secole, Geesche Gottfried ne atenționează că în zilele noastre, în era ce pare a fi una a emancipării, bezna veacurilor trecute nu s-a împrăștiat cu totul. Avertismentul ei capătă astfel mai multă semnificație pentru societatea contemporană, în care discriminarea de gen, violența domestică, crearea de profiluri rasiale etc. rămân încă probleme acute. Atunci când sistemul, societatea, oamenii nu apără adevăratul sens al egalității și a aplicării sale legate de drepturile naturale ale omului, devenim responsabili indirect și pentru radicalizările și violențele care au loc.

„Libertate la Bremen” este realizat în cadrul proiectului UnderAct – Program de rezidențe și mobilitate artistică, finanțat de Primăria Municipiului Iași, prin Programul Anual de Finanțare Nerambursabilă destinat proiectelor culturale propuse de organizațiile nonguvernamentale din Municipiul Iași.

RAINER WERNER FASSBINDER (1945-1982), regizor de teatru și film, dramaturg, actor, compozitor, editor și eseist, figură proeminentă a expresionismului german și catalizatorul mișcării „Noul Cinematograf German”, din cadrul căreia mai fac parte remarcabilii Werner Herzog, Wim Wenders, Volker Schlöndorff. Avea 37 de ani când a tras ultima „linie” însă, în doar 14 ani, cu o forță de impact uimitoare și într-o abundență incredibilă, a regizat 25 de spectacole de teatru și 44 de filme, a scris 37 de scenarii de film și 20 de piese de teatru.

Fassbinder a împins la limite ideea dezinhibării și demolării tabuurilor, combinând critica socială dură cu o perspectivă psihologică profundă. Tema sa predilectă este cruzimea emoțională. Indiferent dacă sunt tineri, bătrâni, femei, bărbați, gay sau heterosexuali, protagoniștii săi experimentează adesea dragostea, fie ea familială, romantică sau sexuală, ca o sursă de chinuri acute, ducând la degradare, nebunie, violență și, frecvent, moarte.

Nici polemist, nici ideolog, Fassbinder a fost adulat, a scandalizat, a luat premii importante. A fost și continuă să fie unul dintre cei mai jucați dramaturgi germani, atât în Germania, cât și în întreaga lume, pasiunea sa pentru aflarea adevărului și punerea realităților lumii contemporane în lumina reflectoarelor fiind astăzi mai importante ca niciodată.

FLORIN CARACALA este unul dintre regizorii de teatru din tânăra generație care se identifică, în mod natural, cu noile direcții ale teatrului. Temele abordate sunt preponderent focusate pe felul în care indivizii din societate reacționează atunci când sunt puși să interacționeze unii cu ceilalți în situații destabilizatoare. Estetic, explorează zona new-media, introducând în teatrul contemporan noi moduri de a utiliza tehnologia ca discurs dramatic.

A absolvit în 2011 Facultatea de Teatru la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, unde a studiat Artele Spectacolului, Regie şi Actorie şi, în 2013, masterul în regie la Universitatea Națională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” București.

În prezent este asistent univ. dr. la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași și profesor asociat la Departamentul de Arte din cadrul Facultății de Litere a Universității din Craiova.

În ultimii zece ani a realizat zeci de spectacole în mediul independent și în cel instituționalizat.

Cele mai recente spectacole sunt White Room, [S.R.L] S.ocietate cu R.ăspundere L.imitată, 2 Ore, Identity Check, Party A Blowing.

În 2014 a fost directorul artistic al Festivalului de Teatru și Artă Performativă/ Iași, și în 2015 directorul general al Bienalei de Arte Emergente / București.

14
/12
/23

S-a lansat Crăciun în Amzei, un eveniment realizat de către Primăria Sectorului 1, care aduce căldura sărbătorilor de iarnă în spațiul public printr-un brad-instalație, semnat de scenografa Iuliana Vîlsan.

13
/12
/23

Compania de teatru independent Arte-Factum încheie stagiunea „Nocturnalii inside 2023” cu o distopie teatrală despre solitudine, o „colecție de singurătăți” care, ca o lentilă concavă, expune, prin câteva fascicule de viață și fragmente de istorii personale, un fenomen global acut.

12
/12
/23

Rareș Beșliu anunță lansarea noului său album fotografic, intitulat „emoții”. Sunt 300 de pagini cu fotografii alese din ultimii patru ani în care fotograful de wildlife a fost unul cu natura și s-a lăsat inspirat de viața ei sălbatică.

11
/12
/23

Un concert extraordinar de muzică de film va avea loc la Opera Naţională din Bucureşti pe 12 decembrie, de la ora 19.00, organizat de Universitatea Națională de Muzică din București în parteneriat cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Opera Națională din București, Arhiva Națională de Filme și universități de teatru și film din țară.