Cum e corect? „Mărturia femeii sechestrate” sau „mărturia femeii sechestrată”?
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-e-corect/

Nu e nicio noutate, canalele de televiziune din România, site-urile şi diferitele publicaţii online sunt într-o goană permanentă. Aşa cum suntem şi noi.

Un articol de Monica Andronescu|11 decembrie 2023

Cu toții se grăbesc să anunțe cât mai mult. Și, cu cât mai multe nenorociri, cu atât mai bine! Rating-ul e asigurat. Senzaționalul vinde în continuare. În plus, cum educația nu e o prioritate, nici vorbirea nu poate fi. Cui îi mai pasă de asemenea… „detalii” gramaticale? Dacă reporterii și realizatorii de televiziune, care se adresează unui număr mare de telespectatori, tot anunță „reîntoarcerea din nou la normalitate” sau „implementarea unei strategii verificată în alte țări”, atunci, ce așteptări de la colportorii de știri senzaționale și mondene?

Evident, o să răspundă orice om de bun-simț, și știrile mondene sau senzaționaliste trebuie scrise corect gramatical. Nimic mai adevărat. Dar asta nu e tocmai o… regulă la noi. Greșelile de toate felurile se țin lanț, publicul nu protestează, ci consumă cuminte ce i se oferă.

„Mărturia femeii sechestrată este absolut teribilă”, anunța un site cunoscut. Serios? Chiar așa, „mărturia femeii sechestrată?” Nici măcar timpanul nu tresare? Pentru cei lipsiți de noțiuni gramaticale, nimic de mirare! Doar e vorba despre o singură fată, nu?!

Ei bine… da! E vorba despre o singură femeie, doar că… nu despre asta e vorba! E vorba despre o problemă gramaticală: un acord pe care cei lipsiți de noțiuni gramaticale nu îl înțeleg, drept care îl greșesc. Printre greșelile deloc scuzabile care s-au generalizat în ultimii ani se află cele cauzate de necunoașterea acordului între adjectiv/ verb la participiu și substantiv la forma de genitiv-dativ, mai ales în cazul substantivelor de gen feminin. În exemplul nostru, substantivul „femeii” e folosit la forma de genitiv, iar participiul care îl însoțește trebuie să se acorde în gen, număr și caz cu el. Forma corectă de participiu pentru „a sechestra”, la feminin, singular, genitiv-dativ, este „sechestrate” (la nominativ fiind „sechestrată”: „o femeie sechestrată”). Concluzia? Este corectă gramatical formularea „mărturia femeii sechestrate” („sechestrate” se acordă cu „femeii”). Așadar, spunem și scriem, ca să amintesc titlul unei cărți cunoscute (nu „cunoscută”), „Memoriile unei fete cuminți” (nu „cuminte”), „amintirile liceenei frumoase” (nu „frumoasă”), „povestea unei fete abuzate” (nu „abuzată”).

Când aveți o clipă, priviți dumneavoastră spre ecran, când talk show-urile și jurnalele informative sunt în toi pe canalele de știri, adică tot timpul, aruncați un ochi la știrile din nenumărate publicații online și o să vedeți realitatea chiar și acolo unde nu v-ați aștepta. De astfel de… „detalii”, care se învață tot la școală și sunt activate și de instinctul vorbitorului nativ, puțini se mai împiedică.

15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.