O călătorie de la porţile închisorii până la Cannes sau sfârșitul verii lui 1989 în Cehoslovacia?
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-calatorie-de-la-portile-inchisorii-pana-la-cannes-sau-sfarsitul-verii-lui-1989-in-cehoslovacia/

Proiecţiile de film de la Centrul Ceh din această toamnă au ajuns la final. În ultima săptămână din acest sezon, luni, 3 decembrie, la ora 20:00, veţi putea urmări „Skokan”, povestea unui fost deţinut care începe o nouă viaţă, iar marţi, 4 decembrie, tot la ora 20:00, explorăm universul sumbru al animaţiei cehe „Alois Nebel”.

Un articol de Liliana Matei|29 noiembrie 2018

Luni urmărim călătoria lui Skokan, de la porţile închisorii până la Cannes. Întrebat dacă îşi percepe propriile filme mai degrabă ca documentare sau ficţiune, regizorul răspunde că „un film bazat pe scenariu şi pe colaborarea cu actori, sau non-actori, nu este un documentar. Skokan nu este un documentar, deşi reflectă realitatea şi psihologia unor non-actori, deoarece ei se angajează faţă de un cadru ficţional”. Petr Václav foloseşte tehnici specifice filmului documentar pentru a spune povestea unui bărbat proaspăt ieşit din închisoare, care lasă în urmă oarşul care l-a uitat şi îşi începe cariera muzicală.

Filmul de marţi începe la sfârşitul verii, în 1989. Alois Nebel (foto sus) este dispecer de tren într-o mică gară dintr-o regiune muntoasă, în apropiere de graniţa Cehoslovaciei. Este un om singuratic, preferând compania orarelor vechi în locul oamenilor şi apreciază liniştea gării goale – cu excepţia zilelor când se lasă ceaţa. Atunci halucinează, vede fantome şi umbre ale trecutului întunecat al regiunii, unde populaţia germană a fost supusă unor acte de răzbunare în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Alois este bântuit de aceste coşmaruri şi în final ajunge într-un sanatoriu. După câţiva ani este lăsat să plece, numai că între timp lumea din exterior s-a schimbat – Zidul Berlinului a căzut şi regimul comunist din Cehoslovacia a încetat.

Skokan

Între Skokan şi Alois Nebel putem explora diferite perspective ale revenirii în societate. Pentru Skokan, obstacolele sunt de natură socială – un fost deţinut de etnie romă, într-un context în care sărăcia şi prejudecăţile rasiale sunt la ordinea zilei, este nevoit să găsească soluţii de unul singur când lasă în urmă viaţa de până atunci. Între timp, Alois Nebel se confruntă cu un altfel de problemă – lumea a mers înainte în lipsa lui, dar trecutul continuă să-l bântuie şi este imposibil să îşi găsească locul în noua realitate.

Unde? La Centrul Ceh. Când? Luni, 3 decembrie (Skokan), şi marţi, 4 decembrie (Alois Nebel). Proiecţiile vor începe la ora 20.00, intrarea este liberă şi vinul fiert din partea caseir.

Centrul Ceh este un institut cultural ale cărui evenimente şi programe au ca scop nu doar familiarizarea publicului român cu societatea şi cultura cehă, ci, în primul rând, oferirea unui set de proiecte ce reflectă valori educative, artistice şi sociale, în Bucureşti şi în restul ţării, conectând publicul român la conţinut cultural de calitate, într-un context indie şi deschis.

06
/10
/14

CRONICĂ DE FILM „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un film fără vlagă, ilustrativ și cu personaje slab construite. Povestea teribilă a deținuților din lagărul comunist de muncă silnică ce dă titlul lungmetrajului nu are parte de o redare cinematografică pe măsură.

03
/10
/14

Scurtmetrajul de ficțiune O Lume Nouă (r. Luiza Pârvu, scenariul Toma Peiu, România – Ungaria – SUA, 2014), va putea fi văzut pentru prima oară în afara României în cadrul Festvalului Internațional de Film Central și Est European Let’s CEE de la Viena (2-11 octombrie 2014). Filmul va fi proiectat în cadrul programului de scurtmetraj Viață și Moarte, sâmbătă, 4 octombrie, de la ora 14:00 și joi, 9 octombrie, de la 15:00, la Village Cinema.

03
/10
/14

Competiția de lungmetraje din cea de-a doua zi a Dracula Film: Horor & Fantasy Festival de la Braşov a propus trei filme venite din culturi diferite (americană, franceză și irlandeză), bine jucate și bine regizate.

02
/10
/14

Regizorul francez Michel Hazanavicius, premiat cu Oscar pentru filmul The Artist, este unul dintre invitații speciali ai Les Films de Cannes à Bucarest (24 – 30 octombrie, Cinema Patria, Studio și Elvira Popescu). The Artist a câștigat peste 100 de premii și a marcat un record în cinematografia franceză

02
/10
/14

Fanii animaţiei vor şti să îşi rezerve în agendă săptămâna 3-12 octombrie, când unul dintre cei mai celebri animatori americani se întoarce la Anim’est. După prezenţa la a treia ediţie, în 2008, Bill Plympton este din nou invitat la cel mai iubit festival de film din capitală și aduce, în programul proiecţiilor de anul acesta, o mulțime de titluri premiate din cariera sa.

02
/10
/14

CRONICĂ DE FILM „Planșa”, debutul tânărului regizor Andrei Gheorghe, este un film curajos, care epatează prin imagine și rămâne restanțier la construcția personajelor și la acordarea dialogurilor. Însă merită salutată lejeritatea căreia i se dedă cu voluptate.

02
/10
/14

Dacă tot nu poți să combați legenda devenită (fals) brand de țară, atunci de ce să n-o folosești ca vehicul de promovare a unui festival de film (de nișă)? Dracula Film: Horor & Fantasy Festival de la Brașov s-a deschis cu blockbusterul „Dracula Untold”, un debut cu multe locuri comune, dar și cu câteva ingeniozități.

30
/09
/14

Mă sună redactorul-șef al ziarului nostru să îmi pună în vedere că astăzi îndrăgita actriță Monica Bellucci împlinește frumoasa, deși scandaloasa vârstă de cincizeci de ani. Îmi sugerează, nu-mi impune, să scriu ceva la obiect, nu o odă, dar, probabil, ceva să placă la toată lumea.

30
/09
/14

"Toto şi surorile lui", un film regizat de Alexander Nanau şi proiectat la Festivalul de la San Sebastian, oferă o perspectivă "chinuitoare, dar necesară" asupra "vieţilor precare din rândul celor mai întunecate trepte de pe scara socială a Uniunii Europene", scrie The Hollywood Reporter.

29
/09
/14

E greu să alegi doar 5 filme și seriale dintre atâtea producții senzaționale, realizate de-a lungul timpului. Însa eu, astăzi, voi face un clasament subiectiv, după gustul meu, cu toate că e foarte probabil să pierd din vedere multe filme care mi-au plăcut și care m-au marcat.