„O istorie a circului” pentru sufletul de copil
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-istorie-a-circului-pentru-sufletul-de-copil/

Volumul „O istorie a circului” de Pascal Jacob, editat în condiţii grafice deosebite, îi invită pe cititori într-o călătorie de nerefuzat într-un univers fascinant.

Un articol de Monica Andronescu|10 septembrie 2021

Prima istorie a acestei arte publicată în România, lucrarea face parte din BIBLIOTECA DE ARTE, editată la Centrul Cultural LUMINA. Sinteză care urmărește evoluția lumi de o bogăție nebănuită, în permanentă mișcare, lucrarea trasează liniile principale dintr-o istorie ilustrată spectaculos, începând cu cele mai vechi forme și ajungând la formele contemporane.

Afișe, desene, stampe, fotografii și alte surse iconografice, majoritatea provenind din arhivele Bibliotecii Naționale a Franței, dezvăluie câte ceva din secretele fiecărei discipline prezente sub marea cupolă și oferă o călătorie planetară în culori vii, cât să stârnească dorința reîntâlnirii. „Circul, cel pe care îl împărțim aici și pretutindeni, nu cunoaște frontiere. E universal pentru că i se adresează fiecăruia, fără bariere, dincolo de ziduri și delimitări, fie ele de sens ori de limbă. Nu îi aparține nimănui, dar știe să se facă iubit de toți. Poate pentru că interoghează unele dintre miturile fondatoare ale societăților noastre, convocându-i sub pânzele lui pe Circe, Icar, Sisif și Orfeu, forțe tutelare și simbolice, care însoțesc aceste familii nomade în căutarea lor zilnică a absolutului. Poate că, în privința asta, circul e una dintre cele mai frumoase creații ale omului…”, scrie autorul în paginile de încheie din volum, prima sa carte tradusă pentru cititorii din România.

Născută în Anglia, în 1769, și dezvoltată apoi în Franța, destulă vreme arta circului s-a dezvoltat în jurul fascinației exercitate de cal Aplecându-se asupra etapelor din acest parcurs, Pascal Jacob analizează, de exemplu, trecerile de la o epocă la alta, de la o tendință la alta, de la un model la altul.

„La finele veacului al XIX-lea”, explică autorul, „circul se impune ca o formă populară, lasă în urmă caii și acrobații ecveștri – îi uită pe etajera nostalgiei și a romantismului –și se orientează spre un exotism facil, mizând pe omniprezența animalelor sălbatice. Este, fără îndoială, un fel de a supraviețui și de aborda secolul următor mai bine echipat, astfel încât să stârnească din nou curiozitatea publicului, adevărata lui bază de comerț și cel mai bun argument pentru vânzări.” La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, dresajul a cucerit lumea, iar circul a trecut prin două etape esențiale: splendoarea germană și gigantismul american, favorizat de vremurile prielnice circulației. Au urmat apoi alte etape semnificative, pe care volumul le pune în discuție: revoluția din circul sovietic, teatrul acrobatic din China și reinventarea circului în școlile din Franța, Belgia și Canada.

O carte pentru toți cei dispuși să-și redescopere sufletul de copil, cum anunța presa franceză la momentul apariției volumului, „O istorie a circului” de Pascal Jacob invită, în blazatul mileniu III, la reflecție despre sensurile artei în comunitate, precum și despre relația centru/margine într-un domeniu care a sărit multe obstacole, și a țintit tot timpul destinații cât mai numeroase și suflete cât mai multe, prețuind tot timpul, înainte de orice, inocența și spiritul ludic. În primul rând sub semnul libertății, al bucuriei și al forței, sub fascinația poveștii și a culorii, acolo își așază autorul francez arta pe care a descoperit-o în copilărie și de care s-a lăsat sedus. „Sursă inepuizabilă de bucurie și de furie, ancorat în viața tuturor forțelor sale, e o artă seculară care nici nu cunoaște, nici nu respectă vreo limită. Freamătă acolo unde nu ni-l imaginăm, admirându-i sensibilitatea pentru persoanele defavorizate, siderează prin puterea lui creatoare și, la urma urmei, nu se apreciază decât într-un context unic. Ochi în ochi, față în față. Pe viu”.

Îndrăgostit de circ, Pascal Jacob nu este doar un  cunoscut specialist, care de-a lungul anilor a condus, de exemplu, Cirque Phénix de la Paris și Festival Mondial du Cirque de Demain, ci și unul dintre foarte puținii colecționari împătimiți. Alcătuită din peste 5 000 de obiecte, printre care și numeroase cărți rare, colecția lui e expusă la diverse evenimente de profil, pe care le dorim reluate cât mai curând într-un viitor postpandemic. În timp ce profesorul Pascal Jacob își delectează studenții la Sorbona și la diferite centre de cercetare, cele mai bine de 30 de volume  pe care le-a publicat, își delectează, și ele, cititorii. Acum, unul dintre ele vă așteaptă să vă amintească de toată frumusețea copilului din fiecare artist de circ. Deschideți, deci, „O istorie a circului” și o să mergeți în Roma antică, în târgurile medievale de la Paris sau Londra, de exemplu, o să vă închipuiți, fără îndoială Amfiteatrul Astley, pe care îl vedeți în prima imagine. O să vă întâlniți cu acrobați și menestreli, jongleri, măscărici, bufoni, gimnaști, îmblânzitori de animale și tot felul de artiști – vestiți sau uitați pe undeva prin istoria nerecunoscătoare față de atâtea talente ieșite din comun care secole întregi au bucurat, cu arta lor, nenumărați copii de toate vârstele, fie că se numesc Pablo Picasso sau Federico Fellini, fie că numele lor nu fac parte astăzi din marea istorie.

27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.