-->

„Obiecte dintr-un muzeu imaginar”
https://www.ziarulmetropolis.ro/obiecte-dintr-un-muzeu-imaginar/

Vernisajul expoziţiei „Adriana Popescu. Obiecte dintr-un muzeu imaginar”, va avea loc joi, 4 iulie, de la ora 18:00.

Un articol de Liliana Matei|3 iulie 2024

Titlul expoziției este rezultatul unui dublu împrumut întrucât titlul seriei de obiecte de Adriana Popescu la care face referire trimite, la rândul lui, la celebrul concept al lui André Malraux. Ca și Malraux, Popescu a căutat să creeze un muzeu universal, dar, în timp ce primul a folosit reproduceri pentru a proiecta ideea unui muzeu de artă atotcuprinzător, Popescu a folosit arta pentru a spune istoria necunoscută a Pământului într-o instituție utopică. Un fel de muzeu de istorie naturală compus din obiecte de sticlă bizare, în care omenirea nu doar observă, ci devine parte din el. Curator al expoziției este Székely Sebestyén.

Lucrările Adrianei Popescu au început să figureze din nou în expoziții de grup abia în ultimul an, după o pauză de aproape două decenii, cauzată de moartea prematură a artistei în 2007, la vârsta de 53 de ani.

Adriana Popescu (1954, Craiova – 2007, Cluj) a absolvit în 1979 secția de ceramică-sticlă a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, în clasa Anei Lupaș. Începând cu anii ’80, a participat la evenimentele Atelier 35 din țară și la unele dintre cele mai prestigioase prezentări ale artei sticlei în Germania, Danemarca, Austria, Franța și Japonia; a câștigat premii importante, a fost inclusă în publicații care prezintă arta sticlei pe plan global sau european și lucrările ei se află în expoziții permanente de muzeu.

Realizarea expoziției a întâmpinat mai multe provocări. Faptul că opera este prea puțin cercetată ne îndeamnă să ne imaginăm, la rândul nostru, un muzeu al obiectelor Adrianei Popescu, în care acestea, alături de schițe și fragmente de text, să se angajeze în căutarea cheii pentru a dezlega misterul în care artista a învăluit în mod conștient lucrările. Demersul nostru este îngreunat de faptul că, chiar dacă, de-a lungul vieții, lucrările artistei au fost prezentate în excelente contexte specifice ale artei sticlei, acestea au abordat doar parțial substanța conceptuală a lucrărilor. Acest lucru ar fi fost probabil imposibil oricum, dat fiind faptul că Adriana Popescu nu a organizat nicio prezentare personală amplă care să permită cartografierea și interpretarea operei sale, se arată într-un comunicat de presă.

În ciuda acestui fapt, biografia sa impresionantă ne dezvăluie o figură proeminentă a artei românești, probabil mai cunoscută în cercurile profesionale internaționale decât publicului de acasă.

Obiecte dintr-un muzeu imaginar este prima expoziție personală a artistei în România, fără a avea ambiția unei retrospective. Intenția curatorială este mai degrabă de a efectua o arheologie a procesului de creație, prin alăturarea unor lucrări cu schițe, a unor liste de soluții tehnice de expresie artistică și a unor fragmente de text (uneori doar o înșiruire de termeni cheie), care să permită conturarea orizontului ideatic al operei.

Prezentăm trei grupuri de obiecte, fiecare în parte oferind o perspectivă asupra câte unei direcții importante din arta Adrianei Popescu.

„Vis fragil” (1994), o instalație de obiecte din porțelan și sticlă, evocă lumea specifică a copilăriei și a jocului și pledează pentru „dreptul de a visa”. Sacralitatea vieții și a nașterii este o valoare fundamentală care traversează arta lui Popescu.

Un ansamblu din Muzeul Imaginar va fi prezentat împreună cu lucrări mai mici (General, Monstranțe, obiecte de sticlă cu nume neidentificate). Acestea ilustrează creativitatea extrem de experimentală a artistei, modul în care a folosit tehnicile de sticlărie pentru a crea un limbaj suprarealist unic. În timp ce Muzeul Imaginar încearcă să îmbutelieze memoria nașterii și metamorfozei vieții pe planetă, nostalgia din Monstranțe vizează straturi mai intime, familiale.

În ultimul deceniu al vieții sale, artista a creat instalații de mari dimensiuni. Inspirate din lumea marină, elemente din lucrarea sa O altă lume sunt, de asemenea, expuse în Muzeul Imaginar.

Piesa centrală a expoziției, care reprezintă culminarea prea timpurie a operei sale, este Altoi, o instalație modulară realizată în mai multe variante. În jurul anului 2000, atenția artistei s-a îndreptat tot mai mult către studiul tehnicilor de altoire. În acest sens, ea a găsit metafora perfectă pentru modul în care întâlnirea diferitelor materiale și procese în artă poate duce la nașterea unui nou nivel, superior, de existență. În schițele de la Altoi citim: „Alegoria creșterii ramificate a cunoașterii omenești. Misterul creației”.

Altoi și expoziția în sine atrag atenția asupra faptului că lucrările Adrianei Popescu nu trebuie privite doar ca artefacte virtuoase de sticlă, ci ca elemente ale unui univers autentic din domeniul „marii arte”, îndrăzneț inovatoare, pline de conținuturi care se deschid spre viitor, dar care se opun lecturilor evidente.

Obiecte dintr-un muzeu imaginar este expresia a două direcții de cercetare ale Galeriei Quadro, respectiv cea referitoare la Atelier 35 și arta feminină/feministă din România. Succesul internațional al artei Adrianei Popescu în anii 1980 – 1990 premerge acea atenție care a devenit centrală abia în ultimii ani în marile manifestări artistice, atât în ceea ce privește genurile marginale, ca sticla, cât și în privința artei create de femei.

Expoziția este realizată în colaborare cu familia artistei, cu Galeria Plan B din Berlin și cu colecționari privați.

13
/05
/26

Anul în care revista Observator cultural sărbătorește două decenii de când oferă premii pentru literatura română contemporană, în cadrul unei gale ce a devenit un punct de reper în spațiul nostru cultural, este și anul cel mai provocator în privința alegerilor: în ciuda vremurilor tulburi în care trăim, literatura română a înregistrat un număr record de titluri excelente, astfel că lista nominalizărilor este și ea generoasă.

13
/05
/26

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, participarea României cu stand propriu şi un program de evenimente literare la cea de-a 38-a ediţie a Salone Internazionale del Libro, ce se va desfăşura la Torino în perioada 14–18 mai 2026.

11
/05
/26

Fără a deveni un simbol al exprimării formelor sociale beligerante pe care le trăim și pe care ne închipuim că le depășim fără a ne slăbi sufletește, Gala Premiilor UNITER de anul acesta se înscrie în seria manifestărilor culturale care oferă timp și spațiu de reflecție asupra felului în care ne raportăm la realitatea imediată, chiar și pe tărâmul artei.

11
/05
/26

Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 12-21 iunie 2026). 12 titluri se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce alte 10 producții își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.

08
/05
/26

Luna mai aduce pentru unteatru premiere, un nou spațiu și, mai ales, întâlnirea cu publicul în propriul loc. După o perioadă îndelungată în care spectacolele au fost găzduite de Teatrul de Animație Țăndărică, unteatru marchează un moment esențial în parcursul său: revenirea „acasă”.

08
/05
/26

Sub motto-ul „Frica este o reacție. Curajul este o decizie”, cea de-a 9-a ediție a Hoinar Festival își deschide mâine porțile pentru 10 zile de maraton cultural. Între 9 și 19 mai, Bucureștiul devine scena unei explorări interdisciplinare fără precedent, unde muzica clasică, teatrul, dansul și literatura se întâlnesc pentru a celebra capacitatea spiritului uman de a rămâne neînfrânt în fața provocărilor timpului.

06
/05
/26

Joi, 7 mai, ora 19.00, Institutul Cervantes, împreună cu Casa de Editură Max Blecher, organizează un eveniment dedicat unuia dintre cei mai apreciați poeți spanioli contemporani, Fernando Valverde. În cadrul întâlnirii, se va prezenta o plachetă din versurile acestuia, în traducerea Monicăi Manolachi, reprezentând cel de-al treilea titlu al colecției de poezie contemporană de limbă spaniolă intitulată „Hoja de ruta / Foaie de drum”.

06
/05
/26

Prima ediție a festivalului Cucu Bau, va avea loc între 14 și 17 mai, fiind curatoriat de criticul de film Andrei Rus, programul reunind titluri din întreaga istorie de peste 130 de ani a cinematografiei, construind o experiență care traversează stiluri, epoci și sensibilități diferite.

05
/05
/26

Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundația Herbert unui autor în viață pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Națională din Varșovia în data de 27 mai 2026. Aceasta este a doua distincție cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după Premiul „Poetul European al Libertății”, acordat de Orașul Gdańsk în 2016 pentru volumul Patria mea A4.

05
/05
/26

Sala Radio a găzduit, luni, 4 mai 2026, cea de-a XXV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural, un eveniment de referință dedicat excelenței în cultura română contemporană. Într-o atmosferă festivă, au fost acordate premii la opt categorii, precum și patru distincții speciale, în prezența unor importante personalități ale vieții culturale.

04
/05
/26

Vineri, 8 mai 2026, continuarea unei tradiții stabilite de mulți ani de Radio România, Orchestra Națională Radiooferă la Sala Radio la un eveniment de înaltă ținută: CONCERTUL REGAL, ce marchează sărbătoarea regalității în România.

27
/04
/26

În perioada 10 – 22 mai, tangoul iese din tavernele din Buenos Aires și Montevideo și ajunge, pentru câteva seri, pe scenele din Târgu Mureș, Bistrița, Deva, Sibiu, Caracal, Port Cultural Cetate, București și Bacău. Biletele pentru concertul de la București sunt deja puse în vînzare: Turneul Național Flautul Fermecat – Ediția a XV-a Ediția a 15-a a Turneului Național Flautul Fermecat propune publicului […]