Mai mulţi membri ai Comisiei pentru cultură a Senatului s-au pronunţat, marţi, pentru adoptarea de măsuri legislative pentru sprijinirea presei scrise, pentru modificarea Legii audiovizualului, unii susţinând necesitatea sprijinirii industriei cinematografice sau amendarea Legii publicităţii. Senatorul Gabriela Firea, membru al Comisiei pentru cultură, a declarat că principalul său obiectiv în cadrul acestei comisii va fi […]
Un articol de Andrada Văsii|16 ianuarie 2013
Mai mulţi membri ai Comisiei pentru cultură a Senatului s-au pronunţat, marţi, pentru adoptarea de măsuri legislative pentru sprijinirea presei scrise, pentru modificarea Legii audiovizualului, unii susţinând necesitatea sprijinirii industriei cinematografice sau amendarea Legii publicităţii.
Senatorul Gabriela Firea, membru al Comisiei pentru cultură, a declarat că principalul său obiectiv în cadrul acestei comisii va fi analizarea şi sprijinirea punerii în practică a Programului de redresare economică a Televiziunii publice.
„În funcţie de rezultatul acestui program, vom vedea dacă problemele grave ale TVR au fost generate de cadrul legislativ inadecvat sau de un management defectuos şi, astfel, vom putea formula iniţiative eficiente pentru ca TVR să poată concura profesionist cu televiziunile comerciale (…) fără a mai fi o gaură neagră din punct de vedere economic”, a spus aceasta.
Ea a arătat că va demara întâlniri cu reprezentanţii presei scrise pentru a găsi modalităţi de a fi acordat sprijin financiar din partea Guvernului.
Firea a subliniat că publicaţiile au fost afectate de criză, presa fiind „zdruncinată din temelii”. „Nu trebuie să considerăm că este o cauză pierdută. Există public şi pentru presa tipărită”, a ţinut să sublinieze senatoarea.
Ea s-a pronunţat, pe de altă parte, pentru sprijinirea culturii scrise prin reducerea TVA aplicat în acest domeniu de la 9 la 5 la sută, care ar urma să fie aplicat cărţilor de artă, beletristicii, manualelor şcolare, tratatelor de specialitate.
Firea a mai afirmat că doreşte modificarea Legii audiovizualului, în sensul eficientizării „luptei duse de CNA cu factorii care degradează spaţiul audiovizual, concomitent cu înlăturarea suspiciunilor de partizanat politic asupra deciziilor Consiliului”.
Un punct de vedere mai tranşant în legătură cu acest subiect l-a avut colegul său de comisie, senatorul Sorin Roşca Stănescu.
Acesta a menţionat că este nevoie de o nouă lege a audiovizualului şi că va încerca să îi convingă pe colegii săi din comisie şi din Parlament că este bine aşa.
„Eu aş dori să reducem această instituţie care reglementează audiovizualului strict la o instituţie care veghează la standardele tehnice de emisie ale posturilor de radio şi de televiziune şi care să nu aibă absolut nicio putere de a mai pune vreodată în discuţie conţinutul emisiunilor de radio şi de televiziune, lăsând acele încălcări (…) pe seama parchetului şi pe seama altor instituţii, cum ar fi Protecţia consumatorului”, a spus Stănescu.
„Ne-a fost vârâtă pe gât această lege a audiovizualului, a fost ca un element de şantaj ca să accepte Guvernul în 1991 o televiziune particulară, să accepte existenţa unei televiziuni alternative”, a arătat senatorul.
El mai spus că atunci mulţi dintre colegii săi au cedat şi au acceptat să dea curs unor presiuni ale unor birocraţi de la nivelul UE, „gen Monica Macovei, dar din alte ţări veniţi”.
„Aşa s-a ajuns la acest rău teribil, care a crescut ca un cancer”, a apreciat parlamentarul.
O altă prioritate a lui Roşca Stănescu este un proiect care „zace undeva, prin sertare”, respectiv proiectul privind industria cinematografică.
„Ieri, toţi am fost mândri când am aflat că România a fost pomenită la Gobul de Aur. Este vorba despre Castel Film, unde se toarnă foarte multe filme, în special americane. Problema este că suntem în competiţie cu multe ţări. Avem unele dintre cele mai bune studiouri din Europa şi aducem prea puţini bani prin industria cinematografică bugetului României şi caselor de filme din simplul motiv că nu avem o asemenea lege care să creeze înlesnirile necesare, care sunt şi în alte state europene, legate de sistemul de taxare şi de impozitare în industria cinematografică”, a spus acesta.
Senatorul a adăugat că este o industrie în adevăratul sens al cuvântului, care poate să aducă glorie şi bani României.
Acesta a mai arătat că se va implica, pentru presa scrisă, să aducă elemente din legislaţia europeană în legislaţia românească pentru ca presa scrisă să beneficieze de ajutor din partea Guvernului.
„Presa nu este doar un bun al unor patroni de presă sau al unor redacţii, presa este un bun al cetăţenilor României şi, în sensul acesta, ea, făcând un serviciu public, statele, guvernele trebuie să înţeleagă că presa scrisă trebuie să supravieţuiască pentru a nu se tabloidiza în halul în care a făcut-o”, a susţinut senatorul.
Preşedintele Comisiei pentru cultură, Georgică Severin, a spus la rândul său că este nevoie să se lucreze pe „zona Legii audiovizualului, evident, însă, în contextul în care sunt o ţară a Uniunii Europene, respectând aquis-ul comunitar pe acestă zonă”.
„Avem cămine culturale care stau să se prăbuşească, avem presă locală care trăieşte prin bunăvoinţa unui patron sau altuia din zonă, avem muzee unde nu intră nimeni şi dacă nu ar fi finanţate de la un consiliu judeţean sau o primărie s-ar închide demult (…)”, a remarcat el, adăugând că trebuie să fie schimbată această situaţie.
Senatorul Mihai Ciprian Rogojan a declarat că intenţionează să „grăbească” mai multe legi referitoare la drepturile de autor, la colectarea şi gestionarea banilor către artişti, interpreţi şi actori. El a spus că legile sunt ambigue, artiştii nu ştiu ce bani trebuie să primească şi când.
Senatorul Octavian Motoc a menţionat că, în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, va face demersuri pentru sprijinirea presei locale. „Dacă moare presa locală, în special presa scrisă, se pierde foarte mult la nivel cultural”, a fost de părere senatorul.
„Nu pot să îmi doresc decât îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă a presei scrise, care trăieşte acum, în special cea locală, la limita subzistenţei.
El a remarcat faptul că în ultima vreme s-au manifestat anumite încercări de îngrădire a libertăţii presei din punct de vedere politic.
Senatorul Laszlo Attila a susţinut, în intervenţia sa, necesitatea modificării Legii publicităţii, astfel încât să se aloce o cotă „obligatorie, rezonabilă” pentru promovarea evenimentelor culturale şi comunitare.
El a spus că are în vedere Legea publicităţii stradale şi un „regulament de publicitate în instituţiile publice”.
Senatorul Emil Marius Paşcan a arătat că este necesară o unificare a managementului cultural la nivelul judeţelor şi că va propune un proiect de lege în acest sens.
Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Georgică Severin, a precizat că şedinţa de prezentare făcută de această comisie a fost convocată pentru a marca Ziua Culturii.
„Nu vă aşteptaţi astăzi de la noi la breaking-news, să recităm poezii sau să cântăm pe versuri de Eminescu (…)”, a spus el la începutul şedinţei.
Potrivit afirmaţiilor sale, în zilele care urmează, membrii comisiei vor discuta repartizarea pe raportori a proiectelor din portofoliul comisiei.
Georgică Severin a mai anunţat că, în cursul zilei de joi, membrii comisiei vor avea o întâlnire cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, care va prezenta priorităţile legislative ale Guvernului în acest domeniu.
Severin a amintit, pe de altă parte, de fostul preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Sergiu Nicolaescu, în calitatea sa de cineast, de om politic, de preşedinte al Comisiei pentru cultură, spunând că, în cinematografie şi în alte domenii, „urma domniei sale va rămâne pentru foarte multă vreme”.
La şedinţa de marţi a comisiei au participat senatorii Georgică Severin, Emil Marius Paşcan, Sorin Roşca Stănescu, Gabriela Firea, Mihai Ciprian Rogojan, Octavian Motoc, Laszlo Attila şi Damian Drăghici.
Sursa: Mediafax
