La Editura Seneca, în colecţia „Noi” (dedicată mediului şi ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustraţia de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).
Un articol de Petre Ivan|3 februarie 2021
Cunoscută pentru romanele sale polițiste de mare succes, scriitoarea franceză Fred Vargas (pseudonimul lui Frédérique Audoin-Rouzeau) explorează, în cea mai recentă carte a sa, Omenirea în pericol (Flammarion, 2019, 2020; Editura Seneca, 2021) viitorul planetei și al lumii vii, propunându-și să pună capăt „dezinformărilor cărora le cădem victimă” și să frâneze procesul industrial actual.
Omenirea în pericol e o carte ce se adresează publicului larg, îndemnându-l să se informeze cu privire la schimbările climatice și la epuizarea iminentă a resurselor naturale, și să acționeze responsabil – chiar înaintea politicienilor – pentru viitorul umanității.
La această dezinformare (oficială, n. red.) se adaugă presiunea considerabilă a Publicității, invadatoare, continuă, de care nimeni nu poate scăpa. Aceasta ne bombardează, ne asediază, ne strivește. Și cu ce ne pisează ea? Cumpărați asta, cumpărați aia și în felul ăsta veți fi fericiți. Ia spuneți-mi, în ultimii 40 de ani, am văzut măcar o singură reclamă care să ne îndemne la cumpătare? Am văzut măcar o dată „Economisiți apa”, „Mâncați mai puțină carne”, „Reduceți folosirea plasticului”? Niciodată! În schimb, o gură de cafea vă atrage pe dată într-un regat feeric, presărat cu paiete de aur; folosirea unei picături de parfum vă transformă într-o frumusețe atât de dorită încât bărbații vi se târăsc la picioare. Iar tipul care își conduce mașina? Îl știți bine și pe el, cel care pătrunde într-un univers de fericire de îndată ce pune mâna pe volan. Veți fi observat că rulează întotdeauna singur pe un drum pustiu, într-un peisaj mirific, și în niciun caz prins în ambuteiaje de două ore.
Așa stă treaba cu toate reclamele, în felul acesta vând ele un vis factice și inaccesibil. Nu că i-am da crezare. Suntem ființe raționale. Dar, impregnați în exces, încercăm să îl atingem, acest vis, cumpărând și tot cumpărând, în speranța că acest șampon ne va face părul voluminos și strălucitor (să mă anunțați dacă ați obținut efectul ăsta), în speranța că aceste cereale ne vor face diminețile frumoase – când ele sunt toxice, dar noi nu știm și, după cât se pare, nu trebuie să o știm cu niciun chip. Fraieri. Căci se știe foarte bine că mesajul publicitar este atât de pervers, încât efectul lui este de a ne face să confundăm, fără să ne dăm seama, fericirea și bunurile materiale, îl face să se simtă „ridicol”, „devalorizat” sau chiar „ratat” pe cel care nu deține un anume model de mașină, un anumit parfum ori smartphone. În felul acesta, suntem dezinformați, decerebrați, transformați în automate credule și care consimt, în timp ce, incitându-ne fără încetare să credem în necesitatea acestei creșteri sacrosancte, ne pun viața – miliarde de vieți – în pericol de moarte, și ei știu asta.
Prin „dezinformare” nu vreau să spun că nu știm nimic. Cu toții suntem în ziua de azi la curent cu faptul că Pământului îi merge rău și, în vreme ce ecologiștii erau încă adesea luați în râs nu cu multă vreme în urmă, acum nu mai există climatosceptici (cu excepția lui Donald Trump, și aceasta e șansa noastră, care rămâne blocat într-o poziție necugetată și neagă cu obstinație). Știm cu toții că temperatura crește, că ghețurile se topesc, că oceanele sunt murdare, că ne invadează poluarea, că dispar specii de animale, că pesticidele și metalele grele ne distrug alimentația și organismul.
Dar, dincolo de această cunoaștere foarte difuză și generală, ce știm de fapt? Nu prea mare lucru, credeți-mă. Adică nimic clar. Ceea ce ne permite să continuăm, în țările dezvoltate și chiar în cele pe cale de dezvoltare, să trăim cu nasul pe sus, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ca și cum totul avea să se aranjeze până la urmă. Și împotriva acestei dezinformări inacceptabile îmi propun să lupt, atât cât îmi permit slabele mele mijloace. În felul acesta veți fi, în sfârșit, la curent cu viitorul care ne așteaptă peste foarte puțin timp și în mod sigur. Să nu vă închipuiți că știam mai mult decât voi. Am căutat, am trudit și până la urmă s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple: am aflat. Și trebuie să vă spun ceea ce am aflat, căci împreună vom putea atenua șocul – deja inițiat – care se pregătește să lovească Pământul și lumea vie.
Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu! de Fred Vargas, Editura Seneca, 2021, traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017.
Urmăriți site-ul https://shop.senecanticafe.ro/ pentru a intra în posesia cărții, după lansare.
