„Omul care aduce cartea”, final de poveste
https://www.ziarulmetropolis.ro/omul-care-aduce-cartea-final-de-poveste/

“Ce va fi pe mai departe e, pur şi simplu, voia lui Dumnezeu şi, deci, destin personal. Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde. Cu tot sufletul al domniilor voastre, Dan C.” – Dan C. Mihăilescu a anunţat, pe site-ul său, „decesul” emisiunii „Omul care aduce cartea”, pe care a prezentat-o timp de 16 ani, la Pro TV.

Un articol de Petre Ivan|8 decembrie 2015

„Dragi prieteni şi eventuali rătăcitori prin aste coclauri internetice, iată-vă părtaşii unei triste bucurii”, îşi începe scriitorul şi criticul literar Dan C. Mihăilescu mesajul prin care anunţă că emisiunea sa, „Omul care aduce cartea„, nu va mai fi difuzată la Pro TV, din ianuarie 2016.

El mai spune, pe site-ul său, că nu a fost deloc o surpriză decizia conducerii Pro TV de a scoate din grila televiziunii emisiunea „Omul care aduce cartea”.

„Vineri, 4 decembrie 2015, orele 11.20 AM, în biroul doamnei Gabriela Popescu, directorul Ştirilor Pro TV, s-a petrecut – cu graţie amicală, comprehensiune ludic-reciprocă şi suavă resemnare de ambele părţi – decesul emisiunii «Omul care aduce cartea» (ianuarie 2000 – ianuarie 2016). (…)”, afirmă Dan C. Mihăilescu.

Acesta precizează că nimeni nu a reuşit să-i explice convingător de ce Pro TV a decis să aibă în grilă o emisiune realizată de el.

„După cum am spus (cu uluire şi recunoştinţă) în nenumărate interviuri de-a lungul acestor ani, nimeni nu a reuşit vreodată să-mi explice convingător de ce o televiziune înfloritoare, mizând exclusiv pe înnoire, gândire pozitivă, cultul succesului, insurgenţă tinerească, libertate de gândire, nonconformism şi, apoi, în aşa măsură făcătoare de istorie, precum Pro TV – a simţit la un moment dat nevoia unei bizarerii handicapat-reacţionare ca mine. Un ins conservator, hachiţos, retractil, incontrolabil, fanfaron şi ciclotimic, format la vizuină, literalmente netelegenic, nesigur pe sine, bâlbâit, obez, prost îmbrăcat, vorbind alandala, digresiv logoreic, eticist, imprevizibil şi insubordonabil, plusând ţicnit pe subiecte aiuritoare, şocând patetic, deviind riscant la tot pasul, amestecând elitismul cu populismul, misticismul, naţionalismul, cosmopolitismul, sentimentalismul ş.a.m.d.”, mai spune Dan C. Mihăilescu.

De la Teatrul Giuleşti până la Buftea

Acesta mai spune că, în cei zece ani în care a realizat emisiunea, a trecut voios prin zeci de încercări. „Am filmat în Crângaşi, la Teatrul Giuleşti, ca anexă a masivelor forfotiri de la «Chestiunea zilei» a lui Florin Călinescu, la început făcând săptămânal un Top de cinci cărţi în finalul emisiunii lui Nicolae Manolescu «Profesiunea mea, cultura», printre munţi de recuzite mucegăite sau pempante, machiat fiind de legendarul Nicolae Vodă, apoi în Pache Protopopescu, în cotloane improvizate sau în platouri simandicoase, dar şi la studiourile din Buftea ori în Parcul Tineretului, ca şi la Bookfest ori Gaudeamus”, afirmă Dan C. Mihăilescu.

Omul care aduce cartea, Dan C Mihăilescu

Omul care aduce cartea, Dan C Mihăilescu

Emisiunea a fost programată iniţial la 8 dimineatza (prinzând lumea corporatistă, inventivitatea IMM-urilor, micile mari frenezii capitaliste, gândirea pozitivă şi fibrilaţia occidentalizantă, cu pofta ei de cărţi motivaţionale, poveşti de succes, savoir vivre, lifestyle etc.), apoi la ora 9 – înainte de «Tânăr şi neliniştit» – ceea ce mi-a adus ca bonus sute de mii de privitori neaşteptaţi, de la mămăiţe resemnate, văduve bovarice, liceeni aburiţi, şomeri de toate vârstele şi pensionari naţionalist-xenofobi până la ţigani multiplu targhetaţi şi hipsterism la patru ace. După care, odată cu programarea de la 10 şi ceva, am prins aleatoric cele mai surprinzătoare categorii de public, empatizând deopotrivă cu brancardieri de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, pescari din Sf. Gheorghe Deltă, călugări de la Nicula, Rohia, Vatopedi, Prodromu, Suceava, Putna şi Frăsinei, vaporeni români care-mi telefonau din Singapore ori conduceau gondole-n Veneţia, liceeni rockeri de la «Spiru Haret», puşcăriaşi de la Piteşti sau de pe Şos. Alexandria, vânzătoare de roşii din Berceni şi Târgovişte, viticultori din Odobeşti, turişti din Balcic, Florenţa, Praga şi Lisabona, actori superbi ca Irina Petrescu, Valeria Seciu, Marin Moraru, Marcel Iureş, Gheorghe Dinică şi Mircea Albulescu, regizori dragi precum Sanda Manu, Mihai Măniuţiu, Sandu Dabija, Ducu Darie, Gabor Tompa, Andrei Şerban, Dragoş Galgoţiu, VIP-uri din religie, finanţe, armată, legislaţie, industrie, avocatură, arte, ştiinţe, plus o mini-armată de freelancer-i, ONG-işti, PR-işti şi IT-işti, academicieni, stilisticieni, oenologi, scenografi, teologi, financiari, muzeografi, coregrafi, patisieri şi tot ce mai vreţi dumneavoastră ca… reţea personală, cum am aflat (prea) târziu că (i) se zice. – Dan C. Mihăilescu.

Cum i-a schimbat viaţa „Omul care aduce cartea”

Totodată, scriitorul precizează că nu crede că mai este cazul să re-spună în ce măsură i-a schimbat viaţa emisiunea de la Pro TV şi ce imens rezervor de energie i-a fost asigurat de admiraţia atâtor segmente de public.

„Schimbarea a fost violentă, totală, răvăşitoare, copleşitoare. Doar că – Dumnezeu şi prietenii îmi sunt martori – în toţi aceşti ani, eu nu am crezut nicio clipă că visul poate să dureze şi că amăgirea soclului poate căpăta dimensiuni de statuie”, precizează Dan C. Mihăilescu.

El mai spune că nu va discredita niciodată, sub nicio formă, conducerea Pro TV pentru desfiinţarea emisiunii „Omul care aduce cartea”. „Pro TV a iniţiat-o, Pro TV m-a extras din hibernarea scriitoricească, astfel încât Pro TV avea tot dreptul să pună capăt acestui lux cultural excesiv în peisajul mediatic al «vicleimului valah», ca să folosesc o formulă dragă «conului Costică Argetoianu». Ce va fi pe mai departe e, pur şi simplu, voia lui Dumnezeu şi, deci, destin personal”, spune Dan C. Mihăilescu.

Acesta precizează că a filmat inclusiv ediţiile din 30 şi 31 decembrie ale emisiunii „Omul care aduce cartea”. „(…) şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde. Cu tot sufletul al domniilor voastre, Dan C.”, îşi încheie Dan C. Mihăilescu mesajul adresat admiratorilor emisiunii „Omul care aduce cartea”.

Foto: Omul care aduce cartea, Dan C. Mihăilescu – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.