Opposites Attract: n-o să-ţi vină să crezi ce fac aceşti bărbaţi şi aceste femei!
https://www.ziarulmetropolis.ro/opposites-attract-n-o-sa-ti-vina-sa-crezi-ce-fac-acesti-barbati-si-aceste-femei/

Sunt ani de când se joacă „Opposites Attract“, piesa dramaturgului american Bruce Kane, tradusă de Florin Piersic Junior. Se va mai juca. Avem aici o substanţă rară: inepuizabilul război şi inepuizabila pace dintre bărbaţi şi femei.

Un articol de Andrei Crăciun|6 martie 2014

Sunt ani de când se joacă „Opposites Attract“, piesa dramaturgului american Bruce Kane, tradusă de Florin Piersic Junior. Se va mai juca. Avem aici o substanță rară: inepuizabilul război și inepuizabila pace dintre bărbați și femei.

În anul 1953, scriitorul argentinian Ernesto Sabato a publicat un volum de eseistică. I-a dat complicatul nume „Heterodoxia”. Acolo stă scris tot ce s-a scris mai curat, mai adevărat, ba chiar și mai frumos, despre diferențele dintre un bărbat și o femeie.

Pe de o parte, deceniile care au trecut de atunci au adus adăugiri însemnate la esența care rezistase, totuși, de când lumea. Și ce dacă? Textul lui Sabato este incontestabil. O oarecare pudoare, comună în epocă, îl împiedică pe scriitorul argentinian să dezvolte tema sexualității acestor specii atât de diferite, deși inseparabile.

Luând „Heterodoxia” ca bază, nu greșim. Aveți un copil, poate un preșcolar, care vrea să știe ce este un bărbat și ce este o femeie? Lăsați-l să crească un deceniu și jumătate și dați-i, apoi, să citească această carte. Mai mult nu poate învăța decât din viață.

Nuanțele

Pe de altă parte, cuvântul a cunoscut, tot în aceste ultime decenii, o preocupare tot mai mare pentru nuanță. În scris, psihologia s-a rafinat. Oamenii au devenit, nu mă feresc de acest verdict, chiar dacă e personal și empiric, mai proustieni.

Nu mă feresc nici să precizez că prezența femeilor tot mai acut în problemele curente ale societății a determinat această modificare de optică. Contemporanii noștri s-au preocupat mai grav de natura relațiilor care îi leagă și îi despart. Unii au ajuns, chiar, la o înțelepciune ceva mai veche, antică – aceea care reclamă că dragostea, nu sexul, este motorul creației.

Firește, se poate lesne combate această perspectivă: oamenii înșiși au devenit, iată!, produse de serie – și-au uniformizat și gândirea și sentimentele. Dar! Sexualitatea s-a dezinhibat, bărbații și femeile au luptat pentru ceea ce, de la clasici, știm că dă o democrație – dreptul fiecăruia de a fi exact atât de stupid pe cât își dorește. S-au dus revoluții în numele libertății sexuale. Să nu o luăm în râs.

Fragilitatea

Și iată că, în acest punct al evoluției noastre, vine dramaturgul american Bruce Kane și scrie o piesă de teatru necruțătoare care arată odată în plus nu doar că misterul feminin este etern, ci și altceva, mai grav – din compoziția chimică a iubirii nu lipsește – niciodată! – fragilitatea.

Cu alte cuvinte: totul este supus surpării. Oamenii se atrag și se resping, în multe feluri. Suferă, mint și sunt mințiți, se mint, își iau amante și amanți, nu dintr-o oarecare necesitate a desfrâului, ci dintr-o cronică lipsă de sens a vieții pe pământ în acest timp.

Și aici, mă întorc la „Heterodoxia”. La Sabato, ca, mai devreme, în Biblie, se știa ce este un bărbat și ce este o femeie, ce se poate și ce este peste poate. Ultimele decenii n-au însemnat doar eliberarea din sclavia sexualității dictată de societate, n-au însemnat doar înlăturarea acestei opresiuni, ele au adus și ce urmează întotdeauna prăbușirii unui sistem: confuzia, apoi nesiguranța, apoi frica, apoi groaza, de-a dreptul. Fiind mai liberi, oameni au ajuns cu atât mai vulnerabili.

Iar Bruce Kane știe sau intuiește această esență: purtăm măști până devenim măștile. Ne lipsește curajul, căci curajul vine cu suferința. Nu mai suportăm să suferim.

Luminile

Nu vă temeți! Piesa lui Kane nu e așa de complicată cum, poate, am descris-o. Pe scenă urcă bărbați și femei, ei stau în șezut sau stau în picioare, se împreunează (cast, ca pe o scenă de teatru clasic) și se îndepărtează. Aparent, e o comedie. Te poți recunoaște printre personaje: și tu, papagalule care ridici femeia pe ditamai piedestalul imaginar, și tu, amantă care vrei stabilitate, și tu nevastă după care, așa cum spune și bancul, nu mai fluieră decât oala dată în fiert, și tu avocatule de succes, fericit și apoi, desigur, nefericit cu viața ta dublă, trăind în minciună, fiindcă așa e comun.

Actorii sunt buni. Florin Piersic Junior și Dorina Chiriac regizează curajos. Rolul luminilor este, aici, fundamental. Fețele bărbaților și femeilor se iluminează sau se întunecă, aproape poetic, fiecare lumină deschide un întuneric, așa cum fiecare întuneric își așteaptă lumina.

Opposites attract Dan_Radulescu

Dan Rădulescu, în „Opposites attract“

Am dreptul inalienabil la unele observații. Iată-le: Piersic Junior e memorabil într-un travesti, dar nu doar acolo (din nou, încântă cu ușurința cu care-și schimbă identitatea!).

Florina Gleznea (o urmăresc atent și o găsesc din ce în ce mai matură, stăpână pe arsenalul unei mari actrițe) joacă cu tot viitorul în față. Bogdan Nechifor e scandalos de bun pentru vârsta lui. Dan Rădulescu intră în rol cu o naturalețe înspăimântătoare. Florentina Țilea a ajuns deja să dețină o estetică personală, iar Ilinca Manolache… ei bine, se simte pulsul crescut la încheietura jocului său.

Firește, spectacolul poate fi privit și în mic: puteți să vedeți doar o piesă nu lipsită de frivolități și lipsită de mize importante. Firește, ați greși.

Opposites Attract nu-și propune, bineînțeles, să schimbe mersul lucrurilor între noi – bărbații și femeile. Uneori, nici nu e nevoie de un asemenea țel. Uneori, ajung adevărurile care se aruncă în glumă.

Foto din „Opposites attract“ – Teatrul Metropolis

26
/10
/17

În luna noiembrie, spectacolul de teatru multimedia „Harun și Marea de povești”, care a avut premiera în cadrul celei de-a douăsprezecea ediții a Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est, revine cu șase reprezentații noi la Apollo111 Teatrul. Aceasta este prima adaptare de teatru după un roman al lui Salman Rushdie în România

25
/10
/17

Începând cu premiera din 9 mai, Florin Piersic Jr transformă spectacolul pe textul american Frați, împreună cu colegii săi din Teatrul Național din Timișoara, într-un adevărat live-show - un spectacol contemporan despre relații, aici și acum, relații între personaje, cât și între public și personaje.

25
/10
/17

Opera Națională București are onoarea de a vă invita duminică, 29 octombrie 2017, ora 18:30 la o seară aniversară dedicată artistei emerite Ileana Iliescu, pentru îndelungata și prodigioasa sa carieră artistică, recunoscută pe plan național și internațional. Cu această ocazie va avea loc spectacolul-eveniment ,,Un minut de dans sau Uf!!! și TragiComedy” marca Gigi Căciuleanu.

25
/10
/17

Apropierea, cel de-al patrulea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, produs de Libra Film și co-produs de Tito Clint Movies (Spania) și Evolution Films (Cehia), a câștigat o finanțare în valoare de 250.000 de euro din partea Eurimages, fondul cultural al Consiliului Europei pentru sprijinirea coproducțiilor cinematografice europene. Bugetul total al filmului este de 1,4 milioane de euro.

24
/10
/17

Romanul „Uriașul îngropat”, de Kazuo Ishiguro (traducere din limba engleză de Vali Florescu), a fost publicat la Editura Polirom, în anul 2015. Kazuo Ishiguro a primit în 2017 Premiul Nobel pentru Literatură.

24
/10
/17

Joi 26 octombrie, de la ora 17:00, va avea loc deschiderea expoziţiei Made in CZ / Found in RO. Organizatorul principal, Centrul Ceh, a colectat pentru acest eveniment peste 120 de obiecte reprezentative pentru tradiţia designului cehoslovac. Expoziţia va fi deschisă până pe 15 decembrie, în rotonda din foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional Bucureşti.

24
/10
/17

Sâmbătă, 28 octombrie, de la ora 18.00, pe scena Ateneului Român, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, va avea loc un dialog între două personalităţi marcante ale lumii artistice contemporane: George Banu – profesor, teoretician și reputat critic al teatrului european, şi Ion Caramitru – actor, regizor, director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

23
/10
/17

CRONICĂ DE FILM Conceput ca un film antispectacular, dedramatizat şi nonsenzaţional, dar asumat polemic, „Soldaţii. Poveste de Ferentari”, debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizoarei Ivana Mladenovic, poate rămâne, prin curajul său formal şi tematic, un reper în cinema-ul românesc.

23
/10
/17

Scurtmetrajul Offstage, scris și regizat de actorul Andrei Huțuleac, a câștigat sâmbătă seara Trofeul pentru Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune în cadrul celei de-a 33-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia.

23
/10
/17

În data de 26 octombrie, de la ora 19:00, va avea loc lansarea platformei online www.cineama.ro, o colecție unică de filme de scurtmetraj digitizate de pe suport peliculă de 16 mm în perioada 1957-1989, documentare (etnografice, agricole, reportaje sportive, de protecția muncii), filme de ficțiune și de animație, precum și articole și interviuri cu cei mai activi cineamatori ai vremii.

23
/10
/17

„Bărbaţii sunt buni, dar femeile sunt magice.” – Catherine Deneuve. Îndrăgita actriță franceză a împlinit 74 de ani. În anull 2008, Deneuve a fost omagiată cu Premiul de Excelenta la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania TIFF.

23
/10
/17

Astăzi, 23 octombrie 2017, de la ora 11.00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, va avea loc audiţia, cu public, a spectacolului Inimă de câine de Mihail Bulgakov. Spectacolul propus spre audiţie, este una dintre cele 42 de producţii radiofonice care fac parte din secţiunea On Air a Festivalului Naţional de Teatru, eveniment care, în acest an îl omagiază pe Victor Rebengiuc.