Panait Istrati. Un vagabond intercontinental
https://www.ziarulmetropolis.ro/panait-istrati-un-vagabond-intercontinental/

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franţa şi greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelenţă, de tip franţuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

Un articol de Georgeta Filitti|3 Iulie 2017

Omul e cumplit de sărac, așa va rămâne toată viața, are parte de o instrucție sumară (patru clase primare) și va fi măcinat din adolescență de TBC. De la 13 ani înșiră vreo 20 de meserii, una mai umilă ca alta: băiat de prăvălie, lucrător într-o plăcintărie, ucenic la cazane în docurile Brăilei, salahor la o pescărie, apoi într-un atelier de făcut frânghii. E hamal, zugrav, agent într-un birou de plasare.

Călătorește clandestin la Alexandria (Egipt), Marsilia, Napoli, Damasc. Își reia meseriile prea puțin bănoase: pictor de firme, portar de noapte la un hotel, vânzător, colaborator la foaia socialistă „România muncitoare”; are un moment de respiro în Elveția, în 1916, când, bolnav, învață cu disperare franțuzește cu dicționarul în mână.

E din nou zugrav, servitor, ziler, tractorist, muncitor la un garaj, ambalează cărți, vinde ochelari, e fotograf ambulant pe Coasta franceză. Încearcă să se sinucidă, vizitează Rusia sovietică de care rămâne profund decepționat; se retrage într-o mănăstire și moare la vârsta de puțin peste 50 de ani.

E fundalul dramatic, cutremurător pe care se înscrie, ca pe o canava înfiorătoare, opera unui scriitor european de mare originalitate. Fiecare experiență dureroasă, fiecare eșec, altă meserie, un nou prieten în cutare port mediteraneean înseamnă combustia pentru crearea unei alte opere.

Răstimpul petrecut în copilărie în casa bunicii, în preajma unor unchi, îl descrie în Moș Anghel și O noapte în bălți. Are 22 de ani când scrie cel dintâi articol, Regina Hotel. Va continua cu o publicistică militantă de critică socială în foile de orientare socialistă „Adevărul” și „Dimineața”. Cu schița Mântuitorul. O amintire de la Crăciun (1910) se poate spune că își începe cariera de scriitor.

E activ și politic, participând la manifestațiile în favoarea revoluției ruse din 1905 ori pentru susținerea lui Christian Rakovski și face pușcărie. Peregrinează în Franța și Elveția și descoperă opera lui Romain Rolland, ceea ce, după propria mărturie, i-a dat puterea „să reziste amărăciunilor”. În 1921 îi trimite acestuia o confesiune, Ultime cuvinte, și în anul următor un manuscris cu povestiri însumând 400 de pagini. Kira Kiralina îl impresionează peste măsură pe scriitorul francez: „E formidabilă. Nu există nimic în literatura de astăzi care să aibă tăria acesteia. Nu există nici un scriitor de astăzi – nici eu, nici oricare altul – care să fie capabil s-o scrie”.

E o confirmare a talentului său excepțional, urmată de apariția în limbile franceză și română, în cascadă, a lucrărilor lui: Unchiul Anghel, Haiducii, Domnița din Snagov, Trecut și viitor, Codin, Kir Nicolae, Mihail, Familia Perlmutter, Isac, Neranțula, Ciulinii Bărăganului, La stăpân, Spovedania unui învins, Pescuitorul de bureți, Pentru a fi iubit pămâtul, Țața Minca, Casa Thuringer, Biroul de plasare, În lumea Mediteranei, Răsărit de soare, Apus de soare.

Viața și opera lui Panait Istrati transmit un mesaj de netăgăduit: oricât de chinuit ar fi traiul cuiva, talentul răzbate, se afirmă, biruie.



19
/11
/19

„Travling: Tradiții Creative” este o încercare de video-documentare a modalităților prin care patrimoniul cultural și natural contribuie la dezvoltarea comunităților, din punct de vedere economic, turistic, social, cultural și identitar.

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

Page 1 of 3012345...102030...Last »