La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulţi membri ai Comisiei pentru Cultură şi Educaţie (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timişoara în prezent, în muzee, săli de spectacol şi spaţii neconvenţionale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulţi parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?
Un articol de Dan Boicea|10 aprilie 2023
Titlul de Capitală Europeană a Culturii obligă Timișoara să fie la înălțime cu proiecte în care să implice diverse comunități și să satisfacă gusturile celor peste 500.000 de vizitatori așteptați anul acesta.
Dar Timișoara nu trăiește doar în prezent, ci e și cu gândul la un viitor în care tot ce se construiește acum, la nivel de infrastructură și de strategie culturală, trebuie să facă orașul să crească, din punct de vedere economic.
O temă importantă dezbătută la conferința de presă organizată pentru a prezenta concluziile vizitei a fost implicarea întregii comunități în programele Capitalei Europene a Culturii și reprezentarea și integrarea minorităților locale.
Proiect pe termen lung
Europarlamentarul Andrey Slabakov a spus că Timișoara se poate mândri cu foarte multe lucruri, nu doar cu faptul că a fost primul oraș cu iluminat public sau că a avut primul tramvai electric, ci și pentru că este un microcosmos al Uniunii Europene, „un oraș multicultural în care toată lumea trăiește în pace“.
„Titlul de Capitală Europeană a Culturii al unui oraș creează punți între oamenii din Uniunea Europeană. Criza, pandemia și războiul sunt temporare dar arta este eternă și sunt sigur că Timișoara va avea mare succes în anul de Capitală Europeană a Culturii.
Andrey Slabakov
Conducătorul delegației a mai afirmat că în Uniunea Europeană vorbim adeseori despre durabilitate și este important ca, la finalul anului 2023, inițiativele pornite anul acesta să continue. „Este important nu doar pentru Timișoara dar și pentru România, și pentru Uniunea Europeană, și din acest motiv este necesar să facem astfel încât cultura să ajungă la fiecare locuitor, nu doar al Timișoarei și nu doar al României.”
Victor Negrescu a ținut să felicite Asociația Timișoara 2023 pentru implicare și a spus că a observat un mare interes pentru evenimente, din partea artiștilor și a timișorenilor. „Expunerea pe care o are Timișoara e foarte mare și trebuie să profităm de ea“, a spus acesta, amintind ce șansă este pentru oraș de a deveni un important hub regional pe zona de artă contemporană.
Nevoia de diversitate și integrare a comunităților
Europarlamentarul Hannes Heide a susținut că România și Bulgaria merită să fie în Zona Schengen, pentru a permite o dezvoltare regională mai rapidă și cu ajutorul programelor culturale. „Acesta este mesajul meu ca europarlamentar austriac“, a afirmat acesta.
„A fi Capitală Europeană a Culturii este un proces îndelungat, care nu se desfășoară doar pe parcursului anului cu pricina, nu e este un foc de artificii care lasă în urmă numai fum, este un demers de durată. Pentru noi a fost foarte important să venim la Timișoara să vorbim cu organizatorii Capitalei Europene a Culturii, cu reprezentanți ai mediului cultural, cu politicieni, ca să vedem cum cultura poate contribui la dezvoltarea regională. Am vorbit despre implicare, despre infrastructură, despre cultură ca și catalizator iar una dintre concluzii este că și Comisia Europeană ar trebui să ofere mai mulți bani pentru programele din cadrul Capitală Europeană a Culturii pentru că avem obiective importante și e la fel de important ca actorii implicați să fie sprijiniți” – europarlamentarul Victor Negrescu.
„Succesul titlului de Capitală Europeană a Culturii nu este al vreunei instituții, nici măcar al Asociației Timișoara 2023 care a muncit foarte mult pentru acest program, este al tuturor locuitorilor, al țării întregi.”
Europarlamentarul Vlad-Marius Botoș
Trebuie să se producă reinventarea spiritului Timișoarei, este de părere europarlamentarul Iuliu Winkler. El a vorbit despre implicarea tinerilor și despre implicarea comunităților etnice, pentru că asta înseamnă multiculturalitate și multilingvism. „E nevoie de mai multă cooperare locală, de mai multă empatie între toți actorii locali, pentru ca acest demers început cu Timișoara Capitală Europeană a Culturii să fie unul sustenabil”, a punctat Iuliu Winkler.
Viola Von Cramon-Taubadel: „Am auzit opinii pro și contra și asta înseamnă că e nevoie și de îmbunătățiri. Am văzut expoziția Victor Brauner și artă foarte modernă, am văzut creativitate, dar pentru UE e important ca toate grupurile din societate să facă parte din acest proiect cultural pentru că aceasta este diversitatea. Nu e doar o vorbă. Noi trăim în diversitate în UE“.
Europarlamentarii Andrey Slabakov (conducătorul delegației), Hannes Heide, Viola Von Cramon-Taubadel, Iuliu Winkler, Victor Negrescu și Vlad-Marius Botoș au avut întâlniri cu Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, Dominic Fritz, primarul Municipiului Timișoara, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș și cu echipa Proiectului Cultural Național Timișoara 2023 (atât cu Centrul de Proiecte și o parte din curatorii programului TM2023, cât și cu reprezentanți ai Asociației Timișoara 2023), dar și cu operatorii culturali locali și refugiați ucraineni implicați în activități culturale și au vizitat spații care coagulează comunitățile creative din Timișoara și expozițiile principale ale Programului Cultural Timișoara 2023.
Ce este Comisia Cult
Comisia CULT este responsabilă de toate aspectele culturale ale Uniunii, cum ar fi diseminarea culturii, patrimoniul cultural, diversitatea culturală și lingvistică, precum și educația, politica audiovizuală, politica în domeniul informației și al mass-mediei, aspectele culturale și educative ale societății informaționale, tineretul și sportul.
Programul Cultural Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” este finanțat de către Municipiul Timișoara, Ministerul Culturii și Consiliul Județean Timiș.
Foto: Seba Tătaru