Patapievici: Sunt consternat de faptul că în Academie cineva poate cere împuşcarea a doi oameni
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-sunt-consternat-de-faptul-ca-in-academie-cineva-poate-cere-impuscarea-a-doi-oameni/

Horia-Roman Patapievici spune că este consternat de faptul că în Academie cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural, precizând că aşteaptă explicaţiile preşedintelui forului, Ionel Valentin Vlad, şi ale preşedintelui Secţiei de Filologie şi Literatură, Eugen Simion.

Un articol de Petre Ivan|1 iunie 2015

Scriitorul Horia-Roman Patapievici a reacţionat, după ce academicianul Nicolae Breban, într-o şedinţă recentă a Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, ar fi spus că Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi. De asemenea, scriitorul Gabriel Liiceanu i-a adresat, luni, preşedintelui Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, o scrisoare deschisă, al cărei titlu este „Nu sunt de acord să fiu împuşcat”. Notează Mediafax.

Liiceanu a făcut o scrisoare deschisă preşedintelui Academiei în care îl invită să ia poziţie faţă de acest lucru scandalos. Poziţia mea este că sunt consternat. Sunt consternat de faptul că în interiorul Academiei cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural între ei. Breban spune că, dacă eu aş fi trăit în Polonia şi aş fi scris în Polonia, până acum aş fi fost deja împuşcat. Şi regreta faptul că românii nu reacţionează. Altfel spus, el regretă că românii nu m-au împuşcat încă. E ceva incredibil. Sunt consternat. Aştept explicaţiile nu numai ale preşedintelui Academiei, dar şi ale preşedintelui care a prezidat secţiunea de literatură şi filologie. E vorba de academicianul Eugen Simion, care nu a spus nimic în timpul şedinţei. Spre onoarea lor, Ileana Mălăncioiu şi domnul Brâncuş au reacţionat. Au salvat onoarea secţiunii, dar preşedintele de secţiune nu a avut nimic de replicat – Horia-Roman Patapievici

Întrebat dacă se gândeşte să facă şi altfel de demersuri în acest caz, Horia-Roman Patapievici a spus: „Vă mărturisesc că până acum nu m-a mai ameninţat nimeni cu împuşcarea, aşa că sunt luat pe nepregătite. Încă nu ştiu ce să vă răspund”.

Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a scris, vineri seară, pe pagina sa de Facebook, că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care, într-o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

În acest context, Nicolae Breban a declarat sâmbătă, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc. Nicolae Breban a precizat că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu, informează Mediafax.

De asemenea, Nicolae Breban a catalogat ca fiind „folclor” ce se spune despre el.

Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în

România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu – Nicolae Breban.

Liiceanu, scrisoare deschisă: Nu sunt de acord să fiu împuşcat

Gabriel Liiceanu îl întreabă pe preşedintele Academiei, Ionel Valentin Vlad, dacă este de părere că dinlăuntrul „celui mai înalt for de spiritualitate” al României poate fi lansată o „instigaţie la crimă” precum cea a lui Nicolae Breban referitor la împuşcarea

Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu

lui Liiceanu şi a lui Horia-Roman Patapievici.

Aflu că, în urmă cu mai bine de o săptămână, a avut loc în instituţia pe care o conduceţi o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, în care un membru al Academiei, Nicolae Breban, a argumentat în faţa colegilor săi de ce, spre binele culturii române şi al ţării în general, ar fi de dorit ca Horia Patapievici şi cu mine să fim împuşcaţi. (‘Derbedeii ăştia ar trebui împuşcaţi!’) Am subliniat cuvântul pentru a marca folosirea lui expresă: împuşcaţi. Constat astfel că, după alocuţiunea rostită cu ocazia înscăunării sale ca preşedinte onorific al Consiliului ICR, alocuţiune în care eram numiţi ‘haimanale’, discursul lui Nicolae Breban s-a radicalizat – Gabriel Liiceanu.

Liiceanu face referire şi la patriotismul imprecatorului Breban.

Cred, în schimb, că şi patriotismul acestui imprecator îşi are propria măsură. Ce-ar fi să pornim, de pildă, în evaluarea lui de la numărul de dedicaţii îngenuncheate date de Breban în ascuns pe propriile volume, de-a lungul anilor ᾽70 – ᾽80, cuplului care a făcut României cel mai mare rău din istoria sa: cuplul Ceauşescu? Cât îşi iubeşte oare ţara cel care sărută în culise mâna tiranului? Sau ce-ar fi să luăm ca măsură a patriotismului său acel zglobiu şi cinic ‘Servim ţara!’, cu care-şi însoţea convorbirile telefonice cu generalul de Securitate Pleşiţă, după ce-i livra acestuia date despre prietenii apropiaţi şi rudele lor? Grav e că pe omul acesta domnul Boroianu l-a ales să onoreze Consiliul Institutului Cultural Român. Acesta este omul care, dintre zidurile Academiei, animat de-o irepresibilă iubire de patrie, a cerut împuşcarea celor care nu l-au onorat pe măsura voită de el. – Gabriel Liiceanu.

Eugen Simion: Liiceanu să-şi găsească alt subiect de propagandă. Academia nu e implicată în niciun fel

Academicianul Eugen Simion spune că este o minciună faptul că Nicolae Breban ar fi cerut moartea lui Horia-Roman

Eugen Simion

Eugen Simion

Patapievici şi a lui Gabriel Liiceanu la o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură din Academia Română, precizând că Academia nu este implicată în niciun fel în această chestiune, notează Mediafax.

Nici vorbă de aşa ceva. În Academia Română nu s-a discutat despre acest lucru. Este o chestie absolut mincinoasă. Domnul Breban a vorbit la televiziune, la Antena 3, a spus că, dacă cineva, un polonez ar fi spus ce a spus domnul Patapievici despre poporul român, probabil că l-ar fi împuşcat (polonezii, n.r.). Asta a fost ce am auzit eu la televizor. La Academie, el nu a vorbit despre acest lucru. A vorbit despre poziţia lui faţă de Institutul Cultural Român. Asta a fost. Propoziţia asta cu împuşcarea, asta este o minciună. Cine scrie chestia asta fabulează. Erau 15-16 oameni, membri ai Academiei care pot confirma, inclusiv un vicepreşedinte al Academiei. Nici vorbă de aşa ceva. Domnul Liiceanu să-şi găsească alt subiect pentru propaganda lui, dar Academia nu este implicată în niciun fel în această chestiune şi acuzaţia adusă domnului Breban cu privire la Academie este inexactă –  Eugen Simion.

Foto: Horia-Roman Patapievici, Nicolae Breban, Gabriel Liiceanu,  Eugen Simion – wikipedia

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

22
/04
/16

În mai puţin de o lună, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti în perioada 18 – 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

22
/04
/16

„Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.”, Don Quijote de la Mancha, Miguel de Cervantes. În urmă cu 400 de ani se stingea din viaţă întemeietorul romanului modern şi simbolul literaturii spaniole.

21
/04
/16

Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Miguel de Cervantes, în 22 aprilie, va marca și sfârșitul unei serii de 17.000 mesaje postate pe Twitter care reproduc integral romanul "Don Quijote" al scriitorului emblematic al literaturii spaniole. Autorul acestei ingenioase transcrieri este un inginer informatician spaniol de 55 de ani.

21
/04
/16

Vacanţe filocalice, de Gabriel Pătraşcu, şi Crux, de George State sunt volumele câştigătoare ale Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2015, la secţiunea „Proză”, respectiv „Poezie”. Ambele volume vor fi lansate în cadrul Salonului Internaţional de Carte „Bookfest”, care va avea loc în perioada 1 – 5 iunie, la Romexpo Bucureşti.

20
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, la Club A din Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), în cadrul „Cafenelei critice”, va avea loc un dialog cu Matei Vişniec despre ultimul său roman, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă..., apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital. Invitați: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş; Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

19
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptati la librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea celui mai nou roman al lui Amos Oz, Iuda, o realizare literară care repune în discuție, din perspectiva etică, politică și istorică, figura trădătorului și conceptul de trădare.

15
/04
/16

La ediția actuală a Târgului de Carte de la Londra, Institutul Cultural Român a așezat în centrul programului românesc figura lui Mircea Eliade, marele scriitor și istoric al religiilor care a petrecut, în 1940/41, opt luni în sediul din Belgrave Square nr. 1, ca atașat cultural al României în Regatul Marii Britanii.

14
/04
/16

Săptămâna viitoare (18 - 22 aprilie), şase poeţi britanici contemporani vin la Bucureşti, pentru a stiliza traduceri din poezia română contemporană. Pe lista celor peste 40 de poeţi români ale căror versuri vor fi traduse în limba engleză se află nume precum: Ana Blandiana, Nora Iuga, Angela Marinescu, Emil Brumaru sau Mircea Cărtărescu