Patinatorii balerini din Sankt Petersburg, aplaudaţi la scenă deschisă în ‘Lacul lebedelor’ de Ceaikovski
https://www.ziarulmetropolis.ro/patinatorii-balerini-din-sankt-petersburg-aplaudati-la-scena-deschisa-in-lacul-lebedelor-de-ceaikovski/

Publicul clujean a urmărit cu încântare cele două reprezentaţii cu „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, susţinute, joi, de artiştii patinatori ai Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.   Ambele reprezentaţii s-au jucat cu casa închisă, iar patinatorii balerini din Sankt Petersburg au fost rechemaţi pe […]

Un articol de Andrada Văsii|18 ianuarie 2013

Publicul clujean a urmărit cu încântare cele două reprezentaţii cu „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, susţinute, joi, de artiştii patinatori ai Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.

 

Ambele reprezentaţii s-au jucat cu casa închisă, iar patinatorii balerini din Sankt Petersburg au fost rechemaţi pe gheaţă pentru a fi răsplătiţi cu aplauze entuziaste. Spectatorii au apreciat succesiunea dinamică a scenelor, piruetele, săriturile axel cu o rotaţie şi jumătate, salturile Rittberger şi dublu Lutz bine executate, jocul artiştilor şi costumele lor deosebit de frumoase. Rolul Prinţului Siegfried a fost interpretat de Oleg Yagubkov, iar cel al frumoasei Odetta de Elena Khailova.

Coregraful spectacolului, Konstantin Rassadin, artist emerit al Rusiei şi directorul artistic al Ansamblului, a explicat jurnaliştilor, cu puţin timp înainte de ridicarea cortinei la primul spectacol, că viziunea din „Lacul lebedelor” a respectat întru totul canoanele clasice. De altfel muzica lui Ceaikovski sugerează aproape de la sine suita convenţională clasică a paşilor şi a figurilor de dans.

„Baletul ‘pe poante’ şi cel pe patine sunt una şi aceeaşi artă. Partea comună a celor două genuri de spectacol este aspectul clasic. În formula sportiv-balerin-artist primează partea artistică şi aş plasa latura sportivă doar pe locul al treilea. Sportul nu se ocupă de detaliile ce ţin de supleţe, aşa precum face arta. În arta baletului sunt nişte canoane foarte stricte, care dau frumuseţea mişcării. Baletul pe gheaţă este un gen nou, a apărut în 1967, când Konstantin Boyarkski a îmbinat, pentru prima dată în lume, patinajul artistic şi baletul clasic rusesc. Noul gen se bucură de succes pretutindeni în lume”, a arătat Konstantin Rassadin.

În opinia sa, comparativ cu latura sportivă, ghidată de deviza „Altius citius, fortius/Mai sus, mai repede, mai putrenic”, în teatru şi artă ţelurile sunt altele. „Când un sportiv patinator vine la Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, se loveşte de multe necunoscute şi trebuie să se obişnuiască cu un alt gen de pregătire, cu alte scopuri şi altă dorinţă de a performa”, a explicat coregraful rus.

Referindu-se la perioada necesară pregătirii unui spectacolul precum „Lacul lebedelor”, Konstantin Rassadin a arătat că el şi cei 50 de patinatori artişti au lucrat şase luni pentru perfecţiunea tuturor detaliilor. „Turneul pe care îl întreprindem acum în Europa, cu spectacolele „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” şi „Romeo şi Julieta” a fost pregătit în trei săptămâni”, a spus Konstantin Rassadin.

Invitată în mijlocul jurnaliştilor, solista Maria Maslova din spectacolul „Spărgătorul de nuci”de Ceaikovski – prezentat, miercuri, publicului din Timişoara – a subliniat că pentru ea nu a fost uşor să treacă de la sport la domeniul artistic, „mai ales în coregrafia lui Konstantin Rassadin”.

„Concentrarea sportivului aflat în competiţie, pentru un loc pe podium, este diferită de cea a patinatorului balerin, care transmite un mesaj artistic spectatorului. Ce este în plus? Este interpretarea, latura actoricească, prin care se transmite spectatorului povestea de pe scenă. Nu orice sportiv poate face balet pe gheaţă”, a punctat Maria Maslova, amintind că este de 13 ani în ansamblul din Sankt Petersburg, iar în curând va împlini vârsta de 33 de ani.

Costumele minunate din spectacolul „Lacul lebedelor” sunt create de designerul Mikhail Shavdatuashvili. În cele patru reprezentaţii din turneul din România, patinatorii poartă aproximativ 800 de costume. Echipa de prestigiu a Ansamblului din Sankt Petersburg îi include pe campionii europeni şi mondiali la patinaj artistic Ludmila Beloussova, Oleg Protopopov şi Alexei Ulanov, dar ei nu fac parte din distribuţia spectacolelor prezentate în acest turneu din România.

Turneul balerinilor pe gheaţă din Sankt Petersburg este organizat de Diesel Events, cu sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Sursa: Agerpres

31
/10
/16

Cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Radu Jude, „Inimi cicatrizate”, o adaptare liberă după opera literară a lui Max Blecher, va rula în cinematografele din România din 18 noiembrie, pelicula fiind distribuită de micro FILM. Cu această ocazie, Editura Humanitas publică o ediție specială a romanului ”Inimi cicatrizate”. Este pentru prima dată când M. Blecher semnează și ilustrația copertei cărții sale, un desen în tuș negru și roșu descoperit în timpul documentării lui Radu Jude, desen care a devenit imaginea centrală a afișului filmului.

30
/10
/16

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, pe 27 şi 28 octombrie 2016 la Teatrul Bulandra, sala „Liviu Ciulei”, spectacolul „Linoleum“ (pe un text al fraţilor Presniakov) al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, a descreţit frunţile bucureştenilor cu umor negru, de calitate.

30
/10
/16

Zonă seismică acceptată azi de toată lumea, Bucureştiul are o lungă istorie în spate, presărată de cutremure frecvente, distrugătoare şi peste putinţă de prevăzut. Prima consemnare documentară datează din 1681, în domnia lui Şerban Cantacuzino, cu precizarea că „n-au mai pomenit altădată nimenea”.

30
/10
/16

Ei bine, moda Halloween-ului ajunge și pe un disc de muzică clasică, însă chiar în ajunul Halloween-ului se lansează și un antidot, un disc cu muzică de Mozart. Ambele, foarte bine cântate.

29
/10
/16

Cea de-a noua zi – penultima - a Festivalului Naţional de Teatru se constituie într-un complex de rafinate evenimente dedicate scenei contemporane şi artiştilor care o slujesc. Fără îndoială, capul de afiş al seriei de spectacole programate în această seară îl constituie prima reprezentaţie din FNT a ”Livezii de Vişini” de A.P. Cehov, în viziunea regizorală a renumitului Lev Dodin –  invitat special al Festivalului, împreună cu trupa sa de actori de la Maly Drama Teatr - Théâtre de l'Europe, din Sankt Petersburg, Rusia.

29
/10
/16

Artistul american Bob Dylan, care nu a făcut declarații după ce a fost desemnat câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură, a anunțat că va merge la Stockholm pentru a primi această recompensă ''uluitoare, de necrezut''.

29
/10
/16

Arcadie Rusu este directorul Centrului Independent Coregrafic LINOTIP. Coregraf, dansator, performer, licențiat și absolvent de Master în Artă Coregrafică la U.N.A.T.C, acesta vorbeşte în faţa camerei mânuite de fotograful Simion Buia despre experiența sa cu teatrul.

28
/10
/16

Unul dintre cei mai importanţi compozitori contemporani este invitatul lui Cătălin Ştefănescu la Garantat 100%. Interviul cu Philip Glass, exclusivitate TVR, se vede duminică, 30 octombrie, de la 23.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.„Vom povesti despre ce însemna lumea Americii acelor ani, despre cum arăta viaţa unui tânăr artist în acei ani, despre magazinul de discuri al tatălui lui Philip Glass, precum şi despre atmosfera muzicală a acelei perioade”. (Cătălin Ştefănescu)

28
/10
/16

Schimbatul unei baterii la ceas nu e o chestiune deloc simplă dacă vrei să apelezi la un profesionist. De cele mai multe ori cu acest lucru mă ocup eu, dar cum în colecție am și piese care au nevoie de o presă pentru refixarea capacului sunt nevoit să apelez la oameni pricepuți.

28
/10
/16

O ofertă impresionantă de cărți la prețuri „de kilipir” îi așteaptă pe cititori la ediția din această toamnă a celui mai important târg de carte cu discount, Kilipirim. Cărți pentru copii și tineret, dar și pentru cititorii experimentați pot fi achiziționate pe parcursul celor 5 zile de târg (26-30 octombrie 2016, zilnic între orele 10.00 și 21.30), la etajul 2 al Unirea Shopping Center, Aripa Călărași.

28
/10
/16

Noaptea de 28 spre 29 octombrie 1952. În infirmeria penitenciarului din Aiud, Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României, murea în frig, cu o „cavernă la plămânul stâng”, după ce încercase să salveze viața unui tânăr, pe care-l protejase cu propriul lui corp.

27
/10
/16

Fiecare epocă şi-a avut artera preferată de plimbare, pe jos, cu trăsura ori cu automobilul. Pe la 1800, bucureştenii se înghesuiau duminica la iarbă verde spre Dobroteasa sau Băneasa; la mijlocul sec. XIX, s-au îndreptat spre locul ajuns repede la modă: Şoseaua Kiselev.